ComenteazăCOVID-19 nu este singura problemă virală din ziua de azi – de multe ori, dezinformarea se viralizează chiar dinaintea bolii. Uneori, dezinformarea ia o formă scandaloasă și absurdă: oculta mondială care vrea să ne cipeze, George Soros care vrea să ne fure libertatea, vaccinurile autiste ale lui Bill Gates și alte câte și mai câte.
Dar alteori, dezinformarea nu e albă sau neagră, ci ia nuanțe de gri sau îmbină adevăruri cu neadevăruri. Așa este și aici. Studiile recente au arătat că măștile de față chiar protejează împotriva transmisiei COVID-19, dar nu poți să pui un procent exact de eficacitatea lor. Cu toții vrem cifre clare și simple, dar realitatea e mai complexă de atât.
Un mesaj aproximativ, popular pe internet
Imaginea postată de Arafat și-a făcut apariția, cu mici variațiuni, prin foarte multe colțuri ale internetului. La momentul scrierii acestui text, postarea lui Arafat are peste o mie de share-uri. Dar la o scurtă căutare, găsim imediat același mesaj pe foarte multe pagini de Facebook, Instagram, și Twitter. Rețelele de socializare și-au făcut parțial treaba și au marcat în unele cazuri mesajul ca fiind parțial neadevărat, dar asta nu a oprit viralizarea masivă a postării.
Nu e clar care este originea acestei imagini, dar a fost postată inclusiv de mai multe organizații de sănătate. Imaginea a devenit atât de populară încât mai multe organizații au analizat-o (inclusiv Reuters și BBC).
Toate au concluzionat același lucru: mesajul general de a purta măști e bun, dar cifrele sunt scoase din burtă.
E foarte posibil ca imaginea să fi fost creată de un user anonim de social media, concluzionează site-ul de verificare a informațiilor Snopes, care a clasificat imaginea drept “în mare parte falsă”.
Deși organizațiile medicale recomandă folosirea măștilor pentru a reduce riscul de transmitere a virusului, nu există un consens legat de un procent anume de prevenție – și acest lucru nici nu prea are sens în realitate (vedem imediat de ce). Nu am putut găsi nici o organizație și nici un studiu care să susțină aceste cifre.
Acestea fiind spuse însă, mesajul deschide o discuție interesantă (și importantă) legat de ce știm de fapt despre măști și coronavirus.
De ce e greu să scoți cifre exacte
Recomandările inițiale făcute de majoritatea organizațiilor de sănătate au fost neclare și contradictorii. Această ezitare inițială ar putea fi una dintre cele mai mari nereușite la nivel global din această pandemie, dar e o problemă pe care istoria o va analiza și consemna.
Inițial, nu s-a spus să nu purtăm măști de față din două motive. În primul rând, autoritățile se temeau că, dacă toată lumea se apucă să cumpere măști, asta va duce la un deficit pentru cei care au cea mai multă nevoie de ele (cei din sistemul medical sau cei bolnavi). În al doilea rând, au fost multe necunoscute despre virus. Să clarificăm.
Pentru a ști cât de eficientă e o mască respiratorie împotriva unui virus, trebuie să știm, în primul rând, cum se propagă acel virus.
Noul coronavirus nu se propagă prin aer, ci prin stropi de fluid. Cercetătorii fac mai multe distincții bazate pe tipul de stropi, dar pentru discuția noastră, ajunge să ne gândim că virusul are nevoie de o picătură de apă sau salivă în jur pentru a se propaga. Aceste picături pot fi microscopice, cu o mărime de doar câțiva micrometri, cum sunt cele pe care le răspândim de fiecare dată când strănutăm sau chiar și când vorbim.
Poate părea nesemnificativ, dar acest factor e foarte important. Pentru a ști cât de eficientă e masca, trebuie să știm cum exact cum se propagă virusul, și acest lucru nu e deloc ușor de studiat, pentru că trebuie reproduse și controlate cu atenție toate condițiile existente în lumea reală. Apoi, sunt mai multe tipuri de măști: cele respiratorii, spre exemplu N95, cele chirurgicale de unică folosință, și cele improvizate, fiecare cu mai multe variații.
Deja, din această complexitate, devine clar că nu poți să pui o singură cifră și să zici că măștile ajută cu X%. E o simplificare care nu-și are locul.
Apoi, pe lângă caracteristicile măștilor și cele ale virusului, mai e încă un factor: omul. Cât de bine îți potrivești masca pe față, cât de atent o aranjezi, dacă o atingi apoi sau nu, toate astea influențează eficiența măștilor. Degeaba ai cea mai bună mască din lume dacă o pui prost pe față sau o folosești necorespunzător.
Acest ultim factor e cel mai greu de modelat în laborator. Până la urmă, în timp, poți calcula parametrii pentru diverse materiale și diverse tipuri de măști, dar e mult mai greu să calculezi comportamentul uman. Se poate face și acest lucru, dar durează mult mai mult și e cu totul alt fel de studiu.
Ce știm totuși despre măștile de față
La cum am pus problema până acum, ar putea părea că nu știm nimic despre eficiența măștilor, dar nu-i așa. În ultimele luni, cercetătorii au aflat foarte multe despre eficiența lor împotriva acestui nou coronavirus.
Nu e prima dată când măștile de față au fost folosite împotriva virusurilor respiratorii. Dacă stăm să ne gândim, acesta e motivul pentru care măștile sunt folosite în spitale de atât timp. Mai multe studii de acest tip au fost făcute în anii trecuți analizând virusurile gripale, și mai nou, studii au fost efectuate și pe SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19. Aceste studii au scos în evidență potențialul pe care îl au măștile pentru a limita transmisia virală, dar sunt variații mari între eficiența raportată, și această eficiență nu ține cont și de factorul uman.
Nu știm cu siguranță cât de utile sunt măștile de față, dar dovezile sugerează că ajută destul de mult. Nici centura de siguranță nu e 100% o garanție, dar salvează multe vieți.
Și dovezile empirice sugerează că măștile ajută. Un exemplu des discutat este cel al orașului Jena din Germania, care a introdus obligativitatea de a purta măști înaintea restului țării, și a raportat o scădere semnificativă a numărului de infecții.
Statele asiatice unde măștile sunt mult mai acceptate social au raportat de asemenea rezultate pozitive.
În ultimul rând, s-a analizat mult și eficiența măștilor improvizate, textile. Mai multe studii au arătat că dacă sunt făcute corespunzător (cu mai multe straturi de bumbac, sau cu straturi alternante de bumbac și șifon), pot avea o eficiență comparabilă cu măștile chirurgicale.
Chiar și fără a cuantifica exact cu cât este redus riscul de infecție, rezultatele sugerează că acest risc e redus în mod semnificativ, suficient pentru a justifica purtarea acestor măști cel puțin în spațiile închise.
Autoritățile ar trebui să comunice cu claritate și acuratețe
Țările care au gestionat bine criza coronavirusului au în general câteva lucruri în comun. Printre acestea, autorități care au comunicat clar, transparent, și precis. Mesajul lui Arafat are avantajul de a fi foarte clar. Te uiți la poză și înțelegi că masca protejează și că efectul e unul major. Dar nu e un mesaj precis, și indică o problemă de comunicare.
Cum s-ar putea îndrepta acest lucru? Foarte simplu: în loc de o cifră absolută, se poate discuta în termeni relativi sau cu o imagine descriptivă.
În concluzie, ar trebui, pe cât posibil, să purtăm masca de față când ieșim din casă, mai ales în spațiile închise și aglomerate, chiar și dacă nu știm fix cât de mult ne ajută acest lucru.
Ar trebui, de asemenea, să încercăm să ne obișnuim cu incertitudinea din astfel de situații. Tuturor ne plac soluțiile simple, dar realitatea nu e mereu simplă. Cum zice și una din legile lui Murphy: orice problemă complicată are o rezolvare simplă, pe înțelesul tuturor, care este greșită.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.