ComenteazăPăstrează distanța cerută, dar chiar și de la doi metri distanță, nu poate să nu fie impresionat de poveștile pe care le aude: oameni singuri, cărora le mai face și cumpărăturile, angajați din sistemul medical aflați în izolare, oameni care au copiii plecați în străinătate și dorul este mai greu de suportat în vremuri de carantină.
Poștașul sucevean speră ca măcar acum guvernanții să înțeleagă dificultatea muncii pe care o fac el și colegii lui și să-i includă în categoria muncitorilor cu condiții grele de muncă. Își continuă munca oricum: „Speranța e tot în Dumnezeu, când oamenii te dezamăgesc…”
Merge la 140 de persoane pe zi
„Mișule, să ai grijă”, îi spune soția în fiecare zi lui
Mihai Budeanu, înainte să plece la muncă. Are 55 de ani și de la 24 lucrează la
Poșta Română. Prin mâinile lui au
trecut sute de mii de taloane și miliarde de lei în toată cariera lui. Este
extrem de energic și vesel. Chiar și acum, când orașul lui drag este în
carantină, găsește puterea să mai glumească.
Acum Suceava e arătată cu degetul pentru problemele din spitale, pentru numărul de infectări cu coronavirus, pentru corupția din sistem. Până mai ieri, Suceava era locul idilic de vacanță, cu păduri, mânăstiri și oameni gospodari, primitori și credincioși.
„La noi e și o zonă mai cu frică de Dumnezeu și majoritatea își pun speranța în Dumnezeu. Au speranță că o să trecem și peste asta, sunt optimiști”, mă asigură Mihai Budeaunocnu, care într-o singură zi trebuie să treacă pe la 140 de persoane, acum în perioada în care se distribuie pensiile.
Cei din linia întâi
Frică? Există, normal. „Noi suntem cam în linia întâi și
ajungem la multe persoane, dar nu știm care ar putea să aibă și care nu. Dar
stăm la distanță, purtăm mască și sper să ne ferească Dumnezeu, că în Dumnezeu
ne e nădejdea. Eu unul am trecut
peste frică. Mi-e frică, dar mergem înainte. Era o întrebare: care-i mai
curajos, cel căruia îi e frică și nu face sau cel căruia îi e frică și face?”,
spune bărbatul.
Cât timp am vorbit la telefon, de trei ori a fost întrerupt de oameni care l-au salutat și i-au urat sănătate. El se bucură că oamenii îi respectă munca și nu îl ocolesc. Face tot ce-i stă în putință ca să-i mai înveselească pe cei la care ajunge. Dar în ultima vreme, devine tot mai greu.
„Am mersi azi lacineva care era izolat, din domeniul medical și mi-a spus printre uși: «Mihai, stai mai departe că eu sunt la izolare.» I-a murit mama care se află la țară și n-a putut să meargă la înmormântare. Mi-a frânt inima. Am încurajat-o: dacă așa a vrut Dumnezeu, o să fie bine. A început să plângă și a rămas îngândurată”, povestește cu emoție poștașul. Și el are o mamă la țară, la 50 de kilometri de Suceava, cu care se aude zilnic la telefon. Speră să o poată îmbrățișa măcar de Paști.
Pensionarii își primesc pensia printre uși și ies cu
pixul lor pregătit
Munca lor e mai greoaie astăzi. Trebuie să poarte echipament de protecție și în fiecare dimineață trebuie să aranjeze în plicuri banii care altădată erau dați în mână.
Vorbește cu pensionarii printre uși ușor crăpate, ca să nu mai aibă contact direct. „Îi dăm talonul să completeze ei cu pixul lor și văd că pensionarii au primit mesajul și majoritatea mă așteaptă la ușă cu mască și cu pixul lor, banii îi pun în plic, stau la distanță până îi numără, să nu fie probleme și «la revedere, sănătate» și așteptăm că luna viitoare poate trece epidemia”, spune Mihai Budeanu.
Pentru mulți bătrâni singuri, poștașul este singurul om care le mai bate la ușă, și el o dată pe lună. Acum în perioada carantinei, singurătatea e mai apăsătoare.
„Dacă ne cunoaștem de o viață, suntem din familia lor acuma. Fiecare ne mai spun problemele, de copii, suntem și buni ascultători și poate și sfătuitori. Noi le mai ridicăm moralul. Câteodată optimismul e mai bun decât medicamentația. Mă întreabă: «nea Mihai, dumneata nu ai supărări?» Am, dar nu am de ce să mi le manifest, las totul în grija lui Dumnezeu și se rezolvă”, spune suceveanul.
„Poate aud și
guvernanții noștri și ne bagă și pe noi la condiții grele de muncă”
Ca să se
protejeze, poștașii au primit o listă cu persoanele care sunt în izolare și
și-au notat ca atunci când au ceva de livrat la adresă, să fie și mai precauți.
Au și ei părinți și bunici acasă, persoane la risc. Dar merg înainte.
Poate aud și guvernanții ăștia ai noștri și ne bagă și pe noi la condiții grele de muncă. Am făcut eu acum un an un memoriu la Ministrul Muncii și ne-a spus că ne încadrăm, potrivit Codului Muncii, la condiții grele de muncă, dar a rămas așa.
Mihai Budeanu, poștaș din Suceava:
„Noi lucrăm și vara când sunt călduri de 40 grade, și iarnă, mai ales că dacă suntem în nordul țării și noi suntem imediat după Miercurea Ciuc la temperaturi. Acum ar putea să înțeleagă cât de importantă e munca noastră și poate să ne mărească și salariul. Poate ne bagă în seamă măcar acuma, că noi ne aducem aportul și ne înfrângem frica. La cei care vor mai rămâne, dacă nu…”, încearcă o glumă amară poștașul sucevean.
Mesajul poștașului Mișu de la Suceava
Revine repede la o stare mai bună. Cât să transmită, din Suceava în carantină, un mesaj pentru toți românii:
Am grijă, dar speranța e în Dumnezeu. Dacă ai de pățit, o pățești. Au fost războaie și alte molimi, dar eu îs mai optimist, zic că n-o să mi se întâmple mie. O să depășim. Să ne întoarcem către credință. Nu sunt eu mare bisericos, dar speranța e tot în Dumnezeu, când oamenii te dezamăgesc…
Mihai Budeanu, poștaș din Suceava: