ComenteazăŞapte din zece români preferă mâncarea de post gătită acasă
Săptămâna aceasta, aproape toate bisericile din ţară sunt pline de credincioşi, în special seara, când oamenii vin la denii
Bărbaţilor le vine cel mai greu să renunţe la mâncarea cu care sunt obişnuiţi. Tot postul îl respectă doar 4% dintre ei şi de trei ori mai multe femei. Diferenţe sunt şi între cei care locuiesc la oraş şi oamenii simpli de la ţară. Aceştia din urmă, în proporţie de peste 40%, reuşesc să se abţină de la mâncarea “de dulce”. Cert este că majoritatea celor care ţin post – peste 75% – preferă mâncarea gătită acasă, şi anume reţete tradiţionale precum iahnia de fasole (23,2%), sarmalele de post (14,75%) şi ciorba de legume (12,32%), alături de zacuscă (10,84%) şi salată de vinete (10,02%), arată un studiu recent privind opţiunile culinare în timpul postului. Principalele surse de inspiraţie pentru reţetele de post sunt, aproape în egală măsură, cele transmise din familie (30,17%) şi reţetele online (31,56%).
Atenţie la excese, de Paşte!
Pentru un Paşte fericit, ar fi bine ca două treimi din farfuria cu mâncare să conţină legume. De asemenea, mulţumeşte- te cu cel mult două ouă vopsite pe zi, recomandă nutriţioniştii. Trei înseamnă deja “supradoză”. Mănâncă porţii mici şi nu amesteca totul la o masă. Adică, ciorbă de miel, drob, friptură, salate cu maioneză, ouă, pască şi cozonac. Toate sunt alimente grele, care îţi aduc în total peste 1.500 de calorii. Mielul şi drobul cad mai uşor la stomac, dacă le asezonezi cu garnituri de legume şi salate de crudităţi. Şi copiii trebuie să consume cu moderaţie friptură de miel şi drob. Cel mai periculos preparat de Paşte este drobul. Nu asocia toate aceste delicatese cu orez, pâine sau mămăligă. Aceasta pentru că glucidele şi proteinele unui animal tânăr nu se pot digera împreună. Şi nu prăji carnea în ulei. Şi mai ţine cont şi că un pahar de vin, bere sau tărie nu favorizează digestia. Orice băutură alcoolică se consumă corect doar între mese. Dacă totuşi masa de Paşte va fi abundentă, ia câte o pauză între felurile de mâncare.
«În Săptămâna Patimilor medităm la relaţia noastră cu Dumnezeu»
Credincioşii vin la biserică să se roage, să se spovedească, să se împărtăşească şi să se miruiască
Această săptămână este foarte importantă pentru că se încheie cu cea mai mare sărbătoare a Ortodoxiei, Învierea Domnului. “În Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Îl însoţim pe Hristos şi medităm la toate evenimentele memorabile din ultimele zile ale vieţii pământeşti a Domnului, cu scopul de a pătrunde şi de a înţelege Taina Crucii, a Jertfei şi Învierii Domnului, ca expresie a iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru noi, oamenii. În această săptămână în care bisericile sunt arhipline, avem, pe de altă parte, oportunitatea de a medita la propria noastră identitate spirituală de creştini ortodocşi, la relaţia noastră cu Dumnezeu şi cu semenii, la valoarea şi semnificaţia în viaţa noastră a rugăciunii, a postului, a participării la Sfânta Liturghie, a Sfintelor Taine”, scrie părintele Constantin Stoica (foto) în ziarul Lumina. Potrivit părintelui, acum trebuie să încercăm să medităm la importanţa acordată în viaţa noastră iubirii de adevăr, de bine, dreptate, frumos, libertate, valorilor persoanei şi vieţii de familie (fidelitate, respect reciproc între soţi, creşterea şi educarea responsabilă a copiilor) şi valorilor vieţii sociale (corectitudine, cinste, solidaritate, implicare în comunitate). (Delia Chilianu)
Pierderi de până la 60 de milioane de euro, în mai puţin de două luni
Perioada celui mai lung post alimentar din an nu le cade deloc bine producătorilor. Mai ales în prima şi în ultima săptămână de post, vânzările la carne, ouă, lactate şi dulciuri scad, în medie, cu până la 20%, iar producătorii estimează că pierd, astfel, 50-60 de milioane de euro în mai puţin de două luni. În aceste condiţii, pe lângă fructe şi legume, comercianţii au grijă să le asigure celor care postesc înlocuitori pentru produsele “de dulce”. Aşa că, în această perioadă, le vând pate vegetal şi mezeluri obţinute din lapte de soia. E drept, cei mai mulţi dintre cei care ţin post o fac din convingeri religioase, dar sunt destui şi aceia care se gândesc în special la sănătate – 28% – atunci când îşi impun restricţii alimentare, reprofilându-se pe fructe şi legume. Doar 1% au ca motivaţie iertarea păcatelor, spun studiile. l