ComenteazăCa orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abținere de la vorbe rele, bârfe şi să ne preocupe mai mult rugăciunea Legat de mâncare, Postul Crăciunului este mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la pește, ulei și vin. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creștin ortodox fie prin mențiunea dezlegare la pește, fie prin simbolul unui pește.
Prima dezlegare la peşte este în 21 noiembrie când este cintită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, apoi 23 noiembrie ziua Sfântului cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, sîmbătă 25 şi duminică 26 noiembrie.
O altă dezlegare la peşte este în 30 noiembrie, de ziua Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
Urmează apoi, zilele de sâmbătă 2şi duminică 3 decembrie. Zilele cu dezlegare la peşte continuă apoi luni 4 decembrie Sf Mare Muceniţă Varvara şi Sf Cuvios Ioan Damaschiv, marţi 5 decembrie Sf Sava cel Sfinţit şi Sf Mucenic Anastasie, miercuri 6 decembrie-Sf Ierarh Nicolae arhiepisopul Mirelor Litiei, fşcştorul de minuni, joi 7 decembrie Sf Muceniţă Filofteia, apoi sîmbătă şi duminică 9 şi 10 decembrie. Altefel spus din 2 decembrie şi până în 10 decembrie , cu o singură excepţie, vineri 8 decembrie, în fiecare zi se poate mânca peşte.
Zilele cu dezlegare la peşte continuă cu 12 decembrie de Sfântul Ierarh Spiridon , episcopul Trimitundei, fşcştorul de minuni şi Sâmbătă -Diminică 16-17 decembrie.
În ultima săptămână dinaintea Naşterii Mântuitorului, mai este o singură zi, respectiv luni 18 decembrie, Sf Cuvios Daniil Sihastru, în care se mai poate mânca peşte.
Acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinților Apostoli. După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se poate mânca și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru).
Dacă lunea, marțea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, la vin și untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin.
Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15:00), când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului Sfântului Proroc Daniel și al celor trei tineri din Babilon.
În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne amintește de steaua ce a vestit magilor Nașterea Mântuitorului. Această ajunare amintește, de asemenea, de postul ținut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creștin și apoi prima împărtășire la Liturghia săvârșită atunci în acest scop.
Primele mențiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară și trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit postul din luna a zecea. Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
La început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile. De exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni; unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, întrunit în anul 1166 (condus de patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!