Postul Sfintei Marii este unul dintre cele mai importante posturi din calendar ortodox 2020 pe care credincioșii îl urmează de-a lungul anilor. Ca durată, postul Adormirii Maicii Domnului este mai scurt decât postul Paștelui și postul Crăciunului.

Postul Adormirii Maicii Domnului

Lăsata secului sau postul Sfintei Marii începe din data de 31 iulie, dar dacă această zi pică în calendar miercurea sau vinerea, se lasă secul în cursul zilei de 30 iulie, iar postul Sfintei Marii începe de pe 31 iulie.

Biserica Ortodoxă a rânduit postul acesta între 1 și 14 august, pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru întâmpinarea celor două praznice importante ce au loc în luna august:

  • Schimbarea la Față – 6 august;
  • Adormirea Maicii Domnului – sărbătoare prăznuită de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 15 august.

Postul Sfintei Marii sau postul Sântamariei

În primele secole, Postul Adormirii Maicii Domnului nu se ținea peste tot în același timp

Încă din primele secole, postul Sfintei Marii nu se ținea peste tot în același timp și în același fel. Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului. În partea Constantinopolului se postea doar patru zile. Doar creștinii din Ierusalim posteau opt zile.

Această situație a făcut ca Biserica să ia atitudine asupra stabilității acestui post. Astfel, în anul 1166, la Constantinopol a avut loc întrunirea unui sinod prezidat de Patriarhul locului respectiv, Luca Chrisoberg, unde s-a hotărât ca postul să înceapă în ziua de 1 august și să se termine în 15 august, după slujba Sfintei Liturghii, când începe sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Postul Adormirii Maicii Domnului -un post al bucuriei și al evlaviei

Patriarhul României spune că postul Adormirii Maicii Domnului, ca un post al bucuriei și al evlaviei noastre faţă de Maica Domnului.

„Postul Adormirii Maicii Domnului este un post al bucuriei, al evlaviei noastre faţă de Maica Domnului, deoarece în această perioadă se citesc Paraclisele Maicii Domnului şi se fac pelerinaje la bisericile închinate Maicii Domnului. De asemenea, se intensifică rugăciunile către Maica Domnului, cerându-i ca să ne ocrotească, să ne păzească de tot răul, de toate necazurile şi în mod deosebit să ne ajute să sporim în dragostea faţă de Hristos, faţă de Biserică şi de toţi sfinţii lui Dumnezeu”, a explicat Patriarhul Daniel.

Momentul Adormirii Fecioarei Maria nu este consemnat în Sfânta Scriptură, dar mărturia lăsată de Dionisie Areopagitul lămurește faptul că Fecioarei Maria i-a fost descoperit momentul morții – adormirii sale, iar Apostolii care erau în diferite țări spre a împlini misiunea de propovăduire au fost aduși pe nori la sicriul Maicii și, desigur, au săvârșit rugăciuni și cântări până în momentul îngropării ei în satul Ghetsimani.

Potrivit tradiției, Maica Domnului a fost îngropată într-un mormânt din Ghetsimani

Așadar, moartea Maicii Lui Dumnezeu a fost o moarte adevarată, asemenea mortii oricarui om. Potrivit tradiției, a fost îngropată într-un mormânt din Ghetsimani, iar după trei zile, mormântul ei a fost găsit gol, după cum mormântul Mântuitorului a rămas gol.

Procesiunea de la Slujba Vecerniei, asemănătoare celei din Vinerea Mare

Maica Domnului este singura dintre sfinții Bisericii Ortodoxe care are o rânduială liturgică a punerii în mormânt, asemănătoare cu cea a Mântuitorului.

Credincioșii care participă la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului cântă imnuri precum Prohodul și Binecuvântările Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune împrejurul locașului de cult, precum este purtat cel al Mântuitorului în Vinerea Mare.

Această rânduială nu are menirea de a pune un semn de egalitate între ea și Hristos, ci de a arăta inrudirea cu Fiul ei.

Postul Sfintei Marii prevede postire aspră, înfrânare, rugăciune și fapte bune

Postul Adormirii Maicii Domnului era numit în vechime la români Postul Sfintei Marii sau Sântamariei. În această perioadă de două săptămâni, Biserica recomandă credincioșilor înfrânarea și îi îndeamnă la rugăciune și fapte bune.

Rânduiala de postire, după cum ne spune Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit, care a devenit cu timpul normativ în Biserica Ortodoxă, prevede pentru monahi o postire aspră în timpul acesta.

Astfel, tipicul spune să se postească până în ceasul al nouălea (ora 12:00), iar luni, miercuri şi vineri, monahii din obştea Sfântului Sava mâncau doar hrană uscată şi făceau metanii mari, în vederea Împărtăşaniei din ziua următoare. Marţea şi joia puteau mânca hrană gătită, însă fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se făcea dezlegare la untdelemn şi vin.

Postul Sfintei Marii – Schimbarea la Față a Domnului – Dezlegare la pește

  • Monahii puteau mânca pește doar la sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului Hristos, de două ori în acea zi, precum şi la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Rânduiala aceasta se păstrează cu stricteţe şi astăzi în mănăstiri.
  • Pentru mireni, chiar şi Tipicul Sfântului Sava prevede dezlegare la carne în marile sărbători, inclusiv de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, dacă aceasta nu cade într-o zi de miercuri sau de vineri, caz în care se dezleagă doar la peşte pentru toată lumea.
  • În acest post, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului Hristos, din 6 august, este dezlegare la pește. Și, pentru că Sfânta Marie Mare cade într-o zi de miercuri, atunci sărbătoarea va fi cinstită tot cu pește.

Sfânta Maria – Aşa cum postim cu pântecele, să postim şi cu limba, să nu clevetim, să nu minţim, să nu vorbim în deşert

După cuvintele Avvei Dorotei, „noi nu trebuie să păstrăm măsura doar în privinţa hranei, ci să ne abţinem de la orice păcat, pentru ca, aşa cum postim cu pântecele, să postim şi cu limba, să nu clevetim, să nu minţim, să nu vorbim în deşert, să nu denigrăm pe alţii, să nu ne mâniem şi, într-un cuvânt, să nu facem orice păcat cu limba noastră. Să postim chiar şi cu ochii, adică să nu ne uităm la lucruri deşarte, să nu lăsăm ochii noştri să fie slobozi, să nu privim pe nimeni fără ruşine şi frică… şi mâinile, ca şi picioarele noastre trebuie să se abţină de la orice faptă rea. Evlavia înaintaşilor noştri pentru Maica Domnului, mai ales la praznicul Adormirii, i-a îndemnat să ridice biserici şi mănăstiri închinate acestei sărbători de vară.

Postul Sfintei Marii – tradiții și superstiții de Sfântamarie

Tradiția străveche a postului de Sântamarie spune că oamenii ar fi ieșit din primăvară prea slăbiți dacă ar fi urmat un post de nouă săptămâni și atunci s-au pus doar două săptămâni de post înainte de Sfânta Maria Mare.

  • Tradiția românilor spune că, la această zi mare de sărbătoare, natura se pregătește de toamnă, pasările se pregătesc de plecarea spre tărâmurile calde, iar animalele târâtoare încep să se adăpostească în pământ, la adăpost de vreme rece.
  • Tot de Sfânta Marie, tradiția spune că oamenii trebuie să se împace unii cu ceilalți, dacă au fost certați, altfel vor fi mustrați tot restul anului.

Superstiții în postul Sfintei Marii

  • Se spune că cine mănâncă struguri înainte de Schimbarea la Față, nesfințiti, o să aibă dureri de burtă;
  • De Sfânta Marie, fetele nu trebuie să se spele pe cap. Se spune că așa cum nu mai crește iarba în câmpuri, așa nu le va mai crește nici părul în cap;
  • Femeile care spală haine de Sfântamarie vor fi năpădite de păduchi și ploșnițe;
  • Femeile însărcinate, dacă țin postul Sfintei Marii, vor avea o naștere mai ușoară;
  • Cine nu își va vedea umbra capului la răsăritul soarelui în dimineața zilei de Sfântamarie, se spune că va muri până la sfârșitul anului;
  • Se spune că ziua Sfintei Marii este una dintre zilele sfinte în care se deschid Cerurile, iar în această zi, cei aleși de Dumnezeu, pot să vadă porțile raiului;
  • Fetele care își doresc să se mărite, trebuie să spele cu apă de busuioc icoana Maicii Domnului, pentru ca Fecioara să le ajute să își întâlnească ursitul;
  • Data de 15 august este ultima zi când florile pot fi culese și să fie bune de leac.

Câteva biserici cunoscute cu hramul Adormirii Maicii Domnului

Probabil, una dintre cele mai vestite mănăstiri cu acest hram este mănăstirea Nicula din judeţul Cluj, unde săvârşesc un pelerinaj impresionant credincioşi din întreaga ţară, pentru a cinsti şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

În alte zone ale României menţionăm doar câteva mănăstiri cu acest hram:

  • Bistriţa şi Frăsinei din judeţul Vâlcea;
  • Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus din judeţul Braşov;
  • Curtea de Argeş din judeţul Argeş;
  • Cheia din judeţul Prahova;
  • Putna şi Humor din judeţul Suceava;
  • Tismana şi Polovragi din judeţul Gorj;
  • Ţigăneşti şi Samurcăşeşti din judeţul Ilfov;
  • „Sfânta Maria” – Techirghiol din judeţul Constanţa;
  • Văratec din judeţul ­Neamţ

Toate aceste mănăstiri din România şi altele, precum şi bisericile de mir prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului cu hram, pregătin­du-se în mod deosebit.

Schimbarea la Față – denumire populară Obrejenia sau Pobrejenia, ziua când este dezlegare la pește

Citește și rețete de post pe unica.ro și Icoana Maicii Domnului face minuni. Unde poți să te rogi la ea pe libertateapentrufemei.ro

Urmărește-ne pe Google News