10 comentariiAflat într-o cursă contracronometru pentru a trimite propunerea sau propunerile de comisar din partea României (termenul-limită inițial fiind sfârșitul lunii august), Guvernul de la București e la un pas să ajungă în situațiile din 2014 și 2019, când din cauza întârzierilor privind decizia persoanei care să fie comisar european, România a mers pe varianta de rezervă.
În 2014, Victor Ponta, premier la acea vreme, a înaintat două scrisori președintelui nou ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care preciza că prima propunere e Dacian Cioloș, pentru care era solicitat portofoliul Agriculturii. În caz contrar, propunerea a doua era Corina Crețu, pentru un alt portofoliu european. Negocierile s-au finalizat cu varianta Crețu, România primind portofoliul Dezvoltării Regionale.
În 2019, puși în fața unei probleme similare au fost liderii PNL, după ce persoana propusă inițial de Guvernul Dăncilă, Rovana Plumb, a picat la audierile din Parlamentul European. Guvernul Orban, venit la putere pe 4 noiembrie, îl avea ca favorit pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, însă Ursula von der Leyen a cerut două nume, un bărbat și o femeie. Iar alegerea a fost Adina Vălean, europarlamentar care își începea al patrulea mandat.
Cum s-a ajuns aici
În momentul de față, două sunt problemele întâmpinate de Guvernul Ciolacu. Primul pare de neînțeles: întârzierea trimiterii oficiale a propunerii, adică a variantei Victor Negrescu, persoană deja cunoscută la Bruxelles, fiind printre negociatorii pentru formarea majorității care să o valideze pe Ursula von der Leyen ca șefă. Faptul că România a întârziat trimiterea propunerii a dus la situația în care România se alătură pe ultima sută de metri unui grup de peste 20 de state care vor un bărbat drept comisar.
Publicația occidentală Politico chiar a prezentat situația printr-o formulare plastică – „sausage fest”, pentru a sublinia mai bine numărul mare de bărbați. Iar Ursula von der Leyen preferă o nouă comisie unde să fie un echilibru de gen, chiar dacă pare că unora nu li se aplică criteriile.
La alții s-a putut cu comisionari bărbați timp de 25 de ani
O țară ca Franța nu a mai dat din 1999, de la Edith Cresson, un comisar femeie, fiind rând pe rând preferați Michel Barnier, Jacques Barrot, Pierre Moscovici și Thierry Breton. Nici Spania nu a mai trimis o femeie comisar din 2004, de la Loyola de Palacio, în timp ce Austria merge de trei legislaturi pe varianta Johannes Kahn, tot un bărbat. În schimb, asupra României sunt făcute presiuni să vină cu o variantă agreată intern de femeie, potrivit informațiilor Libertatea.
O a doua problemă este legată de modul cum se comportă partenerii de guvernare ai PSD, adică liberalii. Pe ultima sută de metri, ei insistă ca România să ceară la Bruxelles portofoliul extinderii sau agricultura, liberalii nefiind de acord cu varianta Victor Negrescu, pentru care PSD ar dori un portofoliu pe zona economică.
De asemenea, potrivit informațiilor Libertatea, PNL, mizând pe influența liderului de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis, încearcă să împingă varianta Luminița Odobescu. Surse liberale au precizat pentru Libertatea încă de la jumătatea lunii iulie că premierul Marcel Ciolacu nu va scăpa de inevitabila trimitere a două nume pentru funcția de comisar, un bărbat și o femeie. Iar liberalii au dat de înțeles că Ursula von der Leyen, care provine din familia popularilor europeni, ar putea insista pe varianta comisarului femeie pentru România, chiar dacă PSD va insista cu propunerea unui bărbat. Iar până în prezent, singurul nume apărut în discuțiile din PSD e Simona Bucura-Oprescu (ministrul Muncii), dar care e pusă pe listă doar de dragul înaintării unui nume, fără a fi cu adevărat încrezători social-democrații în capacitatea acesteia.
Nu în ultimul rând, va conta și care va fi portofoliul pentru România. Pentru că social-democrații vor un portofoliu economic, liberalii vor extinderea, iar mai nou, agricultura. Însă pot apărea și surprize, dat fiind modul cum a gestionat puterea din România problematica noului comisar, în condițiile în care la nivel european, unele țări duc lupte dure pentru domeniile de interes, cum e cazul energiei, un portofoliu foarte disputat de Spania și Cehia.
Potrivit ultimelor informații, România va mai amâna trimiterea unei propuneri sau a unor propuneri până spre jumătatea lunii septembrie, urmând ca în această perioadă să se discute această problemă și în coaliție.
Foto: Marcel Ciolacu / Facebook