„Oamenii să nu se ascundă, să poată lucra. E nevoie ca angajatorii să priceapă asta”. Potrivit documentelor Ringier, Iulia Marin era aptă de muncă și a lucrat într-un mediu unde a avut respect, responsabilitate și sprijin – reacția redacției Libertatea
Intre depresie, tulburari bipolare si schizofrenie exista foarte mari diferente.Prima este tratabila , cea dea doua mai mult sau mai putin iar cea dea treia nu.
Am avut depresie - dupa un eveniment nefericit - mi s-au oferit antidepresive puternice pe care le-am refuzat datorita efectelor negative majore mentionate in prospect - printre care risc de suicid. Am ales varianta soft - psihoterapie , antidepresive foarte usoare ( fara efect de suicid dar si astea dau dependenta daca nu le reduci treptat ) ba chiar naturale si masaje de relaxare la SPA ( sunt doua foarte bune in tara - nu in Bucuresti ), socializare , excursii etc. Slava Domnului mi-am revenit.
Recent citeam ce spunea un medic de la celebrul spital american John Hopkins - " primul tratament pentru depresie trebuie sa fie mult somn, gimnastica, multe legume si fructe , socializare, psihoterapie , sa faci ce iti place si doar in cazuri extreme medicamente".Eu stiu atat - cand am constatat ca antidepresivul foarte usor folosit( din grupa benzodiazepinelor ) de mine in doze foarte mici a inceput sa imi faca mai mult rau decat bine ( cosmaruri etc ) am zis stop trec la ceai/ extract de sunatoare , la plimbari in aer liber, masaj, coafor etc etc si bine am facut.
Intre depresie, tulburari bipolare si schizofrenie exista foarte mari diferente.Prima este tratabila , cea dea doua mai mult sau mai putin iar cea dea treia nu.
Am avut depresie - dupa un eveniment nefericit - mi s-au oferit antidepresive puternice pe care le-am refuzat datorita efectelor negative majore mentionate in prospect - printre care risc de suicid. Am ales varianta soft - psihoterapie , antidepresive foarte usoare ( fara efect de suicid dar si astea dau dependenta daca nu le reduci treptat ) ba chiar naturale si masaje de relaxare la SPA ( sunt doua foarte bune in tara - nu in Bucuresti ), socializare , excursii etc. Slava Domnului mi-am revenit.
Recent citeam ce spunea un medic de la celebrul spital american John Hopkins - " primul tratament pentru depresie trebuie sa fie mult somn, gimnastica, multe legume si fructe , socializare, psihoterapie , sa faci ce iti place si doar in cazuri extreme medicamente".Eu stiu atat - cand am constatat ca antidepresivul foarte usor folosit( din grupa benzodiazepinelor ) de mine in doze foarte mici a inceput sa imi faca mai mult rau decat bine ( cosmaruri etc ) am zis stop trec la ceai/ extract de sunatoare , la plimbari in aer liber, masaj, coafor etc etc si bine am facut.
Ati zis foarte bine: Slavă Domnului
Pe mine asta m-a salvat de la depresie: spovedania.
Ştiu că nu este "fashionable" sa vorbim despre asta, dar asta este adevarul.
Eu cred ca putem sa gasim si explicatii logice, chiar si pt cine nu crede: la spovedanie te invata ca o data marturisit un pacat ai scapat de el, nu te mai gandesti la el, nu il mai marturisesti a doua oara (ai grija doar sa nu il mai faci, ca tre sa o iei de la capat).
Adica te invata sa te desparti de ceea ce psihologia numeste "traume", sa nu stai sa scormonesti toata ziua.
Am facut si niste ore de psihoterapie si am dat peste o psiholoaga care mi-a confirmat acelasi lucru (cu vocabularul specific), sa nu scormonesti tot timpul trecutul. Dar nu stiu daca toti psihologii au curajul asta.
Si in al treilea rand am avut curajul sa imi accept ratarea. Am avut curajul sa renunt la tot ce construisem si ma dusese la rezultate stiintifice publicabile in reviste de prestigiu in domeniul ales de mine (ceea ce imi doream cel mai mult).
Apoi am luat-o de la zero pe alta cale, care dupa 11 ani m-a dus la altfel de succese de care ma bucur acum: cel familial, cel financiar si mai ales am sanatate.
Dar renuntarea asta n-ar fi fost posibila daca nu as fi avut constiinta ca exista ceva mai important si mai inalt chiar decat cea mai inalta stiinta sau arta.
Fara asta si sprijinul constant al duhovnicului nu cred ca as fi putut sa ma linistesc si sa o iau de la zero.
Cred că cea mai mare greșeală pe care Iulia putea să o facă, a fost să scrie despre subiecte mult prea complexe, unui popor de proști. E dizgrațios să văd oameni de presă, despre care s-ar spune că ar trebui să se intereseze înainte să pună penița pe hârtie, că diagnosticele despre care vorbea Iulia nu-ți limitează nici moralitatea, nici discernământul. Cel mai rău îmi pare că s-a născut și a trăit într-o țară care-și permite, sub argumentul „libertății de opinie”, să o invalideze după moarte. Mai ales în această breaslă care ar trebui să pună mare preț pe dreptul la replică, m-aș fi așteptat la mai multă decență. Dar e mai ușor să „bârfești” oameni care nu se mai pot apăra, nu? Sper ca tuturor „jurnaliștilor” care au vorbit-o de rău să nu le mai fie permis niciodată să apară în spațiul public. Să-și păstreze opiniile pentru ei și cei apropiați.
ANGAJATORUL VREA NUMAI RESPECT DIN PARTEA ANGAJATULUI.NU ÎNȚELEGE RECIPROCITATEA. AI GREȘIT CU CEVA...AI O BILA NEAGRA, DAR EL POATE SA GREȘEASCĂ LA NESFÂRȘIT...***...
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
cand depresia e prezentata ca o problema psihica deja 80% dintre romani se gandesc la nebunie. raceala nu e prezentata ca o problema. e doar o boala. la fel si depresia e doar o boala. care poate fi tratata. si raceala daca nu e tratata poate cauza moartea. romanul nu intelege ca depresia e ceva mai profund decat o problema psihica. raspunul romanului la depresie e "nu mai fi trist" "bea si tu un pahar ca trece" "lasa ca trece"
Conversația civilizată ridică o societate de convivi, dle Tolontan, aia societate ridică o “conversație civilizată”.
Colega voastră s-a întâmplat (cum se întâmplă) să se taie la mână sau la picior, din greșeală sau dinadins, dar a avut ghinionul să facă parte dintr-o lume care pune zei in rănile astea, ca sa se închine la ei. Ceea ce a ajuns să facă și ea până când a murit.
Cam asta e tot.
Iulia a vorbit mult și despre cărți sau despre muncă. Și despre empatie. Dar e opinia dvs și sunteți liber să v-o exprimați. Conversația civilizată ridică o societate.
Iulia Marin a făcut din “boala” ei principalul element al identității sale, iar asta nu putea să o facă de una singură, avea nevoie de “sprijinul”, “compasiunea” și “solidaritatea” mediului ei.
S-a închinat atât de mult la zeul ăsta pânâ când el iată ca i-a și răspuns.
Dar e bine că sunteți voi “inocenți” și că mai nou vorbiți și cu morții… Tare nene! :))
ED1953 • 25.04.2023, 16:50
Intre depresie, tulburari bipolare si schizofrenie exista foarte mari diferente.Prima este tratabila , cea dea doua mai mult sau mai putin iar cea dea treia nu. Am avut depresie - dupa un eveniment nefericit - mi s-au oferit antidepresive puternice pe care le-am refuzat datorita efectelor negative majore mentionate in prospect - printre care risc de suicid. Am ales varianta soft - psihoterapie , antidepresive foarte usoare ( fara efect de suicid dar si astea dau dependenta daca nu le reduci treptat ) ba chiar naturale si masaje de relaxare la SPA ( sunt doua foarte bune in tara - nu in Bucuresti ), socializare , excursii etc. Slava Domnului mi-am revenit. Recent citeam ce spunea un medic de la celebrul spital american John Hopkins - " primul tratament pentru depresie trebuie sa fie mult somn, gimnastica, multe legume si fructe , socializare, psihoterapie , sa faci ce iti place si doar in cazuri extreme medicamente".Eu stiu atat - cand am constatat ca antidepresivul foarte usor folosit( din grupa benzodiazepinelor ) de mine in doze foarte mici a inceput sa imi faca mai mult rau decat bine ( cosmaruri etc ) am zis stop trec la ceai/ extract de sunatoare , la plimbari in aer liber, masaj, coafor etc etc si bine am facut.
KarlMariavonWeber • 25.04.2023, 19:00
ED1953 • 25.04.2023, 16:50
Intre depresie, tulburari bipolare si schizofrenie exista foarte mari diferente.Prima este tratabila , cea dea doua mai mult sau mai putin iar cea dea treia nu. Am avut depresie - dupa un eveniment nefericit - mi s-au oferit antidepresive puternice pe care le-am refuzat datorita efectelor negative majore mentionate in prospect - printre care risc de suicid. Am ales varianta soft - psihoterapie , antidepresive foarte usoare ( fara efect de suicid dar si astea dau dependenta daca nu le reduci treptat ) ba chiar naturale si masaje de relaxare la SPA ( sunt doua foarte bune in tara - nu in Bucuresti ), socializare , excursii etc. Slava Domnului mi-am revenit. Recent citeam ce spunea un medic de la celebrul spital american John Hopkins - " primul tratament pentru depresie trebuie sa fie mult somn, gimnastica, multe legume si fructe , socializare, psihoterapie , sa faci ce iti place si doar in cazuri extreme medicamente".Eu stiu atat - cand am constatat ca antidepresivul foarte usor folosit( din grupa benzodiazepinelor ) de mine in doze foarte mici a inceput sa imi faca mai mult rau decat bine ( cosmaruri etc ) am zis stop trec la ceai/ extract de sunatoare , la plimbari in aer liber, masaj, coafor etc etc si bine am facut.
Ati zis foarte bine: Slavă Domnului Pe mine asta m-a salvat de la depresie: spovedania. Ştiu că nu este "fashionable" sa vorbim despre asta, dar asta este adevarul. Eu cred ca putem sa gasim si explicatii logice, chiar si pt cine nu crede: la spovedanie te invata ca o data marturisit un pacat ai scapat de el, nu te mai gandesti la el, nu il mai marturisesti a doua oara (ai grija doar sa nu il mai faci, ca tre sa o iei de la capat). Adica te invata sa te desparti de ceea ce psihologia numeste "traume", sa nu stai sa scormonesti toata ziua. Am facut si niste ore de psihoterapie si am dat peste o psiholoaga care mi-a confirmat acelasi lucru (cu vocabularul specific), sa nu scormonesti tot timpul trecutul. Dar nu stiu daca toti psihologii au curajul asta. Si in al treilea rand am avut curajul sa imi accept ratarea. Am avut curajul sa renunt la tot ce construisem si ma dusese la rezultate stiintifice publicabile in reviste de prestigiu in domeniul ales de mine (ceea ce imi doream cel mai mult). Apoi am luat-o de la zero pe alta cale, care dupa 11 ani m-a dus la altfel de succese de care ma bucur acum: cel familial, cel financiar si mai ales am sanatate. Dar renuntarea asta n-ar fi fost posibila daca nu as fi avut constiinta ca exista ceva mai important si mai inalt chiar decat cea mai inalta stiinta sau arta. Fara asta si sprijinul constant al duhovnicului nu cred ca as fi putut sa ma linistesc si sa o iau de la zero.
corcoran • 25.04.2023, 16:04
Tolontan de ce nu îmi publici comentariile ? Dacă sunt greșite lasă cititorii sa tragă concluziile, de ce cenzurezi comunistule ?
carolinoro • 25.04.2023, 12:02
Cred că cea mai mare greșeală pe care Iulia putea să o facă, a fost să scrie despre subiecte mult prea complexe, unui popor de proști. E dizgrațios să văd oameni de presă, despre care s-ar spune că ar trebui să se intereseze înainte să pună penița pe hârtie, că diagnosticele despre care vorbea Iulia nu-ți limitează nici moralitatea, nici discernământul. Cel mai rău îmi pare că s-a născut și a trăit într-o țară care-și permite, sub argumentul „libertății de opinie”, să o invalideze după moarte. Mai ales în această breaslă care ar trebui să pună mare preț pe dreptul la replică, m-aș fi așteptat la mai multă decență. Dar e mai ușor să „bârfești” oameni care nu se mai pot apăra, nu? Sper ca tuturor „jurnaliștilor” care au vorbit-o de rău să nu le mai fie permis niciodată să apară în spațiul public. Să-și păstreze opiniile pentru ei și cei apropiați.
Mihaidarie8868 • 24.04.2023, 18:25
ANGAJATORUL VREA NUMAI RESPECT DIN PARTEA ANGAJATULUI.NU ÎNȚELEGE RECIPROCITATEA. AI GREȘIT CU CEVA...AI O BILA NEAGRA, DAR EL POATE SA GREȘEASCĂ LA NESFÂRȘIT...***...
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
andrei.v.c • 24.04.2023, 16:52
cand depresia e prezentata ca o problema psihica deja 80% dintre romani se gandesc la nebunie. raceala nu e prezentata ca o problema. e doar o boala. la fel si depresia e doar o boala. care poate fi tratata. si raceala daca nu e tratata poate cauza moartea. romanul nu intelege ca depresia e ceva mai profund decat o problema psihica. raspunul romanului la depresie e "nu mai fi trist" "bea si tu un pahar ca trece" "lasa ca trece"
vlad.slavoiu • 24.04.2023, 14:59
Conversația civilizată ridică o societate de convivi, dle Tolontan, aia societate ridică o “conversație civilizată”. Colega voastră s-a întâmplat (cum se întâmplă) să se taie la mână sau la picior, din greșeală sau dinadins, dar a avut ghinionul să facă parte dintr-o lume care pune zei in rănile astea, ca sa se închine la ei. Ceea ce a ajuns să facă și ea până când a murit. Cam asta e tot.
Cătălin Tolontan • 24.04.2023, 14:17
Iulia a vorbit mult și despre cărți sau despre muncă. Și despre empatie. Dar e opinia dvs și sunteți liber să v-o exprimați. Conversația civilizată ridică o societate.
vlad.slavoiu • 24.04.2023, 13:57
Iulia Marin a făcut din “boala” ei principalul element al identității sale, iar asta nu putea să o facă de una singură, avea nevoie de “sprijinul”, “compasiunea” și “solidaritatea” mediului ei. S-a închinat atât de mult la zeul ăsta pânâ când el iată ca i-a și răspuns. Dar e bine că sunteți voi “inocenți” și că mai nou vorbiți și cu morții… Tare nene! :))
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.