ComenteazăDrumul șerpuiește printre barăci improvizate la umbra unui munte artificial, din care se întrezăresc gunoaiele clujenilor. Se termină asfaltul ciuruit și rămâne doar pământul care duce până la colonia de locuințe modulare. Aici e un ghetou ridicat parțial de autoritățile locale, care pe 17 decembrie 2010 au evacuat 76 de familii de romi de pe strada Coastei, din mijlocul orașului Cluj-Napoca, și le-au trimis să trăiască lângă rampa de deșeuri de la Pata Rât.
În fața unei locuințe de 16 metri pătrați așteaptă Florin Stancu, care în ziua evacuării și-a lăsat copila de 8 ani să păzească un maldăr de sacoșe pe strada Coastei și a alergat să ia cheia camerei din Pata Rât.
Fetița care a crescut la umbra gunoaielor clujenilor e acum mamă a doi copii. Și ei cară povara generației evacuate din Cluj.
Acuzația: Ocupare abuzivă a unei camere din Pata Rât
Când bunicul arată cu degetul spre ea, Lara își lasă în pământ ochii mari și își pune mâinile peste claia de păr blond ca să dispară.
„Pe fetița asta de trei ani au chemat-o să dea socoteală la Judecătorie”, spune Florin Stancu.
Pe 1 septembrie, Lara a mers în fața instanței mână-n mână cu tatăl ei, Darius Szabo. Amândoi sunt chemați în judecată, în calitate de pârâți, de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca, instituții reprezentate prin primarul Emil Boc, pentru ocuparea fără drept a unei camere dintr-una din construcțiile modulare din Pata Rât.
„Era foarte speriată. Ea e de obicei prietenoasă cu toată lumea, dar nu a mai văzut așa îmbulzeală în jurul ei. A luat poziție de drept, ca un soldățel. Până și doamna judecător a rămas mirată când a văzut-o”, povestește tatăl despre ziua când fiica sa a ajuns pârâtă în instanță.
Judecătoarea a decis să amâne cauza pentru 27 septembrie, iar avocata lui Darius Szabo a depus o întâmpinare prin care a cerut scoaterea din acțiune a Larei.
Suma pe care Primăria vrea s-o recupereze: 628 de lei
Până atunci, ce încearcă autoritățile locale este să recupereze de la tată și fiică o despăgubire de ocupare abuzivă în valoare de 628 de lei. Jumătate din sumă reprezintă de fapt majorările de întârziere calculate până-n ianuarie 2021.
Însă, o hotărâre judecătorească definitivă care să confirme faptul că cei doi au ocupat abuziv un imobil are o încărcătură mult mai grea. Aceasta duce la declararea tatălui Larei drept neeligibil pentru obținerea unei locuințe sociale în Cluj-Napoca.
Într-un răspuns pentru ziar, primăria subliniază că „minorul nu își pierde dreptul de a accesa o locuință socială”, dar fără tatăl ei.
„Nu mai încăpeam aici, în ăștia 16 metri pătrați”
Saga care i-a adus în fața instanței pe tată și fiică a început în 2019, când fetița avea doar 1 an. În camera de 16 metri pătrați locuiau deja bunicii fetei, Florin și Emilia, fiica lor Andreea, partenerul ei Darius și Lara.
Bunicul Florin Stancu susține că a făcut multiple solicitări pentru o locuință socială, însă nu a primit niciodată un răspuns. Așa că bărbatul a decis să cumpere o baracă de 2.000 de lei în Pata Rât pentru tânărul cuplu și bebelușul lor.
„Am cumpărat o baracă, undeva mai sus, ca să aibă și ei unde să stea. Aici nu mai aveam unde să dormim, nu mai încăpea un pat în cămăruța asta. Au reușit să treacă acolo peste iarnă, peste frig, dar erau foarte mulți șobolani”, spune Florin Stancu.
„Am găsit un șobolan lângă copil”
„Într-o dimineață, când m-am dus la serviciu, am găsit un șobolan în pat, lângă copil”, completează ginerele, Darius Szabo. Ăla a fost momentul în care cei doi bărbați au decis că nu mai pot aștepta un răspuns de la autorități cu privire la locuința socială.
„Decât să riscăm viața fetiței, am zis că nu ne mai interesează ce și când decid autoritățile și le-am zis copiilor să intre în camera asta de lângă, măcar să aibă și ei ceva adecvat, nu o baracă”, mărturisește bunicul Florin.
Camera ocupată ilegal n-avea ușă
Era octombrie 2019, când tânăra familie a intrat în camera părăsită din locuința modulară aflată în grija municipalității, de lângă locuința de 16mp a bunicilor.
Camera nu avea nici ușă, nici curent electric. Pe jos era beton, iar pereții erau jerpeliți. Așa că toată familia s-a pus pe treabă: bunicul a montat o ușă, a cumpărat o sobă cu lemne ca să se poată încălzi, iar mama a desenat pe perete un ursuleț și a scris în curcubeu numele Larei.
Ordinul de evacuare
Au trecut iarna aici, iar în aprilie 2020 au decis să plece, după ce au primit ordin de evacuare în termen de 5 zile a camerei din Pata Rât.
Nu a venit nimeni să verifice unde și cum stăm înainte să primim citația. Au venit direct cu poliția comunitară și cu două doamne de la primărie pentru a le da termen să părăsească locuința.
Florin Stancu, bunicul Larei:
Darius susține că a strâns lucrurile familiei în mai puțin de 5 zile și s-a mutat înapoi la socru, care și-a folosit economiile pentru a mai ridica o cameră lângă. Tot ilegală, la fel ca toate construcțiile improvizate în colonia de lângă groapa de gunoi.
Cheia a predat-o șapte luni mai târziu, când a găsit o angajată a primăriei care era în control pe străzile din colonie. Dar citațiile deja începuseră să vină din vara lui 2020 pe adresa familiei Stancu de pe strada Platanilor.
„Sunteți chemat în această instanță, camera 168, în calitate de pârât, în proces cu Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin primar Emil Boc în calitate de reclamant, Municipiul Cluj-Napoca, prin primar Emil Boc în calitate de reclamant”, așa sună citația primită de Darius Szabo pe 24 iulie 2020.
O copie a citației a venit și cu numele Larei Stancu, care avea atunci 2 ani.
Protestul din fața Primăriei lui Boc
Dar interogatoriul s-a amânat toamna trecută, apoi instanța a discutat renunțarea la judecată și, la sfârșitul lunii mai 2021, cauza a fost repusă pe rol. Atunci au fost trimise și două noi citații pentru ca Darius și Lara să se prezinte în fața Judecătoriei.
„Nu înțeleg cum s-au gândit ei că un copil care abia reușește să-și spună numele poate să fie târât în fața unui judecător?! Cum? Când am văzut că fata e trasă direct la răspundere printr-o citație și e chemată să meargă singură la judecătorie ca să răspundă în fața legii, nu am mai putut suporta. De aceea am recurs la ceea ce ați văzut, protestul din fața Primăriei”, zice Florin Stancu.
Activiștii de la Căși Sociale Acum! au așezat câteva perechi de încălțăminte de copii în fața clădirii Primăriei, în vreme ce o ploaie torențială spăla străzile orașului Cluj-Napoca.
„Încălțămintea simbolizează marea majoritate a copiilor care locuiesc în zona Pata Rât. Și aici vorbim de o mie și ceva de copii care sunt marginalizați”, a explicat demersul Florin Stancu.
Activiștii acuză rasism instituțional
Acționarea în judecată a copile de trei ani nu este o simplă eroare judiciară, susțin activiștii.
„Este unul din șirul de momente permanentizate în ultimele trei decenii în Cluj și în România, care au devenit politică și care denotă adânci probleme sistemice, precum rasismul instituțional și politica deposedării de drepturi social-economice, inclusiv cele locative ale oamenilor”, se arată într-un comunicat al Căși Sociale ACUM.
Enikő Vincze de la mișcarea menționată spune că Darius Szabo și Lara Stancu nu sunt singurii vizați de procese pentru ocuparea abuzivă a unor camere ale municipalității din Pata Rât.
„Sunt patru sau cinci familii în aceeași situație, dar în diferite faze ale procesului. Și toți erau copii când a avut loc evacuarea, au crescut, au făcut la rândul lor copii și nu mai puteau să locuiască cu părinții în câțiva metri pătrați”, punctează Vincze.
Primăria: Citarea minorei e doar o formalitate
Într-o intervenție pentru TVR, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Cluj-Napoca, Iulia Perșa, a susținut că e doar o formalitate citarea directă a Larei Stancu.
Citația care a fost formulată pentru fiica dânsului este doar o formalitate a instanței, deoarece fetița are un reprezentant legal care poate să o reprezinte în instanță.
Iulia Perșa, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Cluj-Napoca:
Într-un răspuns ulterior oferit ziarului Libertatea, Primăria Cluj-Napoca spune că Darius Szabo apare cu drept locativ încă din 16 decembrie 2010 într-un apartament modular cu două camere și o suprafață totală de 28,7 metri pătrați din Pata Rât.
„Însă între timp ocupă abuziv o altă locuință. Acesta este obiectul acțiunii în instanță”, a explicat Perșa.
În 2010 Darius avea 11 ani. Același spațiu închriat de la Primărie este împărțit azi de părinții, frații și nepoții lui Darius. În deceniul care a trecut de la evacuarea de pe strada Coastei, s-a născut o întreagă nouă generație la Pata Rât.
Generația Larei nu mai are de mult loc în camerele minuscule ridicate de autoritățile locale lângă groapa de gunoi.
Soluția Primăriei: Să meargă la centru pentru persoane fără adăpost
În răspunsul transmis ziarului, Primăria Cluj-Napoca spune și că reprezentanții Serviciului Protecție Socială au oferit familiei Szabo informații cu privire la măsurile de protecție socială de care ar putea beneficia.
Prima măsură este un ajutor pentru plata chiriei. Însă, potrivit regulamentului local citat în răspuns, acest ajutor nu poate fi oferit când „oricare alt membru major al familiei are în folosință o locuință din fondul locativ de stat”, categorie în care se încadrează și apartamentele modulare din Pata Rât.
Cealaltă soluție ar fi ca Darius și Lara să meargă să locuiască la Centrul Social de Urgență. Potrivit site-ului Direcției de Asistență Socială și Medicală, acest centru este destinat strict găzduirii temporare a persoanelor fără adăpost din Cluj-Napoca.