ComenteazăCinci ore au stat românii în depozitul plin cu obiecte de valoare care așteptau să fie vămuite, lângă aeroportul londonez, timp în care au selectat din trei containere metalice cărțile rare și extrem de valoroase pe care le-au furat. Modul cum au intrat în depozit și au acționat i-a uimit pe anchetatorii britanici.
„Imposibil”, a spus David Ward, agentul Metropolitan Police care a ajuns la locul jafului, a doua zi de dimineață. La vreo 50 de metri deasupra lui, a văzut că cineva decupase un luminator. La picioarele lui, trei cutii deschise, cutii de oțel, rezistente. Erau goale, dar ar fi trebuit să fie pline cu cărți. Câteva cărți zăceau împrăștiate pe podea. Lipseau 240 de cărți dintre cele mai semnificative lucrări tipărite în istoria Europei.
A dispărut propriul exemplar din 1621 al lui Albert Einstein al Misterului Cosmic, al astronomului Johannes Kepler, în care își expune teoria mișcării planetare. De asemenea, lipsea o importantă ediție din 1777 a Principiilor matematice ale filosofiei naturale, a lui Isaac Newton, cartea sa care descria gravitația și legile fizicii.
Printre alte rarități furate: o actualizare din 1497 a primei cărți scrise despre femei, Cu privire la femeile celebre; o versiune din 1569 a Divinei Comedii a lui Dante și o mapă cu 80 de schițe celebre realizate de Goya. Cea mai valoroasă carte dispărută a fost o ediție latină din 1566 a Revoluțiilor sferelor cerești, de Copernic, în care acesta își prezintă teoria în care susține că Pământul și celelalte planete se învârt în jurul Soarelui. Numai acea copie avea un preț de 293.000 de dolari.
Împreună, cărțile lipsă, furate în noaptea de 29 ianuarie 2017, au fost evaluate la peste 3,4 milioane de dolari (2,4 milioane de euro). Având în vedere semnificația lor istorică unică și faptul că multe conțineau note scrise de mână de către proprietarii anteriori, majoritatea erau de neînlocuit.
Cărțile aparțineau a trei respectați comercianți de cărți rare, doi din Italia și unul din Germania. Își trimiseseră marfa prin Heathrow, spre un târg de antichități din California. Informat de jaf în acea zi, Alessandro Bisello Bado, un dealer din Padova a cărui expediție fusese jefuită, aproape că a leșinat.
Hoții obișnuiți nu fac așa ceva
Agentul Ward nu-și putea aminti o spargere ca aceasta. Hoții au urcat pe fața clădirii înalte, apoi au mers pe acoperișul metalic înclinat, într-o noapte rece și umedă, au tăiat un luminator din fibră de sticlă și au coborât înăuntru, fără să declanșeze alarmele sau să fie surprinși de camerele de supraveghere.
Apoi, era vorba despre pradă. Într-un depozit încărcat cu obiecte de valoare care intrau și ieșeau din Heathrow pentru vămuire, hoții își luaseră timp, în întuneric, mai mult de cinci ore, pentru a alege dintre sute de cărți. Și le-au ales pe cele mai prețioase. N-au luat nimic altceva din depozit. Ward i-a spus reporterului Vanity Fair: „Trebuie să ai multă răbdare, putere și ingeniozitate pentru a nu declanșa senzorii și a scoate cărțile prin acea gaură din acoperiș.”
Agentul de la Scotland Yard crede că cineva le-a dat pontul despre cărți spărgătorior. „Știau ce vor”, spune Ward. „În apropiere erau o mulțime de alte obiecte de valoare. Au vizat cărțile în mod deliberat.”
În următoarele câteva zile după jaf, hoții și-au mutat memorabila pradă voluminoasă prin oraș. Pe 5 februarie, o dubă a ajuns la o casă din Londra. Apoi, vehiculul a fost surprins în drum spre ieșirea din țară. Unii dintre spărgători au plecat, de asemenea, pe calea aerului.
Telefonul primit la București de procuroarea Alina Albu
Într-o dimineață, la aproximativ trei săptămâni de la spargere, telefonul a sunat în biroul din București al Alinei Albu, procuror DIICOT. Pe linie era cineva necunoscut pentru ea. Apelantul, a cărui identitate nu o va dezvălui, i-a spus despre o mulțime de cărți rare care fuseseră furate dintr-un depozit londonez și care ajungeau în România.
„Tiberius, avem un caz nou. Unul foarte mare.”, i-a spus ea imediat după discuție, la telefon, lui Tiberius Manea, şeful Departamentului de investigare a crimelor organizate în cadrul Poliţiei Române.
„Am crezut că glumește”, declară Alina Albu pentru Vanity Fair, amintindu-și telefonul primit la birou de la acea persoană necunoscută. În timp ce vorbeau, ea a făcut o căutare online; au apărut numeroase articole despre furt, care îi scăpaseră cumva atenției.
Ea a început să ia în serios ce i se spunea la telefon atunci când apelantul a vorbit despre trei bărbați despre care pretindea că se află în spatele jafului. Le-a folosit poreclele. Doi erau noi pentru ea, „Tizu” și „Blondie”. Al treilea, spune ea, „a aprins un beculeț pentru mine”.
Nu mai auzise nimic despre „Cristi Huidumă” de 15 ani, dar și-a amintit asocierea sa cu un caz notoriu de crimă organizată la care lucrase. După ce a pus la punct detaliile investigației cu Tiberius Albu, procuroarea a început să lucreze la caz: „Scopul meu era să recuperez cărțile. Am devenit obsedată de asta.”
5 ore și 15 minute, 16 saci plini cu cărți
La Londra, Ward a urmărit aproximativ 70 de ore de filmări de pe șoselele din jurul Feltham. În cele din urmă, a văzut imagini care arătau un hatchback Renault albastru, la ora 21:00, pe 29 ianuarie, pe drumul din afara complexului de depozite. Doi bărbați au ieșit din mașină și au tăiat găuri în gard. Un al treilea a plecat; ceilalți doi au intrat în incinta de depozite și au mers pe aleile pentru marfă până la clădirea Frontier Forwarding. Ward speculează că au urcat pe o conductă de scurgere, dar chiar și acum poliția nu poate fi sigură cum a ajuns perechea de hoți pe acoperiș. Au tăiat luminatorul și, cel mai probabil folosind frânghii sau o scară pliabilă, au coborât.
Odată ajunși înăuntru, cei doi bărbați s-au dus direct la lăzile cu cărți. Au sortat cărțile și le-au ales pe cele dorite. Au găsit un transport de saci de transport grei, care se îndrepta către muncitorii din câmpul petrolier din Africa. Au umplut 16 dintre ei cu cărți. Cinci ore și 15 minute mai târziu, „au ieșit așa cum au intrat”, spune Ward. Renaultul s-a întors la 2:50 a.m.
Cu ajutorul camerelor de supraveghere, maşina a fost identificată după numerele de înmatriculare, fiind însă găsită abandonată în sudul Londrei. Şi, deşi actele erau falsificate, în baza de date apărea ca proprietar un român trăind în Marea Britanie. Numai că acesta nu a fost găsit în bazele de date ale Scotland Yard.
Ancheta, mutată în România
Ward și Andy Durham, care conducea ancheta Metropolitan Police, s-au întâlnit apoi cu Tiberius Manea și colegii lui români la sediul Europol din Haga, la sfârșitul lunii martie 2017. Au deschis o anchetă care a cuprins în cele din urmă forțele de poliție din patru țări. Membrii echipei comune de anchetă se vor întâlni încă de cinci ori în Olanda, Italia, Marea Britanie și România. Acționând la sfatul sursei, echipa lui Manea a început supravegherea sub acoperire a lui Cristi Huidumă, al cărui nume real este Gavril Popinciuc.
Alina Albu a auzit prima dată de Popinciuc în timp ce îl investiga pe temutul interlop Ioan Clămparu. Acesta a fost timp de câțiva ani cel mai căutat fugar al Interpol, cu o recompensă de 4,6 milioane de dolari pusă pe capul lui.
În adolescență beat, Clămparu l-a lovit cu pumnii și l-a înjunghiat pe un bărbat fără niciun motiv aparent, apoi a executat 10 ani de închisoare. După eliberarea sa în 1999, a organizat una dintre cele mai mari rețele de trafic de persoane și prostituție reunite vreodată în Europa.
Clămparu și locotenenții săi au ademenit fetele sărace, unele de doar 15 ani, din România și Moldova, cu promisiunea locurilor de muncă în Spania. Clămparu a adunat astfel zeci de milioane de euro.
Acum, în vârstă de 52 de ani, Clămparu execută o condamnare de 30 de ani într-o închisoare din România, după ce a fost arestat în 2011. Iar Alina Albu s-a întrebat dacă nu cumva Popinciuc a reînviat clanul Clămparu.
Finul lui Clămparu, capul jafurilor
De fapt, Popinciuc, care este doar cu cinci ani mai tânăr decât nașul său, și-ar fi format propria bandă și, pentru a fi cu un pas înaintea poliției, a studiat eșecurile lui Clămparu. Popinciuc e din Suceava și Vanity Fair îl descrie ca având un aspect de funcționar obosit. A fost cercetat pentru trafic de țigări și în 2015 a primit o condamnare cu suspendare pentru evaziune fiscală.
A pus la cale și afaceri legale, un hotel mare în Suceava, un restaurant și un complex de săli de evenimente, deși se pare că acum aparțin fostei sale soții. Alina Albu spune că Popinciuc este cel care a adunat banii care au finanțat operațiunile hoților din depozite în Anglia și au construit echipajul care le-a comis. Pentru că, după furtul cărților, au urmat alte 12 jafuri date de aceiași hoți români.
Conform procurorului DIICOT, Popinciuc a făcut echipă cu un alt român, Cristian Ungureanu. Cei doi şi locotenenţii lor au creat un grup ce trimite mici echipe să comită jafuri doar în afara României, bănuind că detectivii străini nu îi vor identifica. Popinciuc a apelat şi la români care locuiau în Marea Britanie.
Pe 28 martie 2017, un camion a fost oprit la un control al polițiștilor români, pe o șosea din Suceava. Narcis Popescu, şoferul, avea laptopuri şi smartphone-uri cu el şi pretindea că le-a cumpărat din Anglia. I s-a cerut să prezinte o chitanţă şi a arătat-o. Numai că poliţiştii identificaseră deja produsele după numerele de serie şi descoperiseră că proveneau dintr-un furt comis la un depozit în Anglia cu două săptămâni înainte.
Ulterior, dovezile au început să se strângă. Analiştii au prelevat probe ADN de pe un levier lăsat la depozitul de unde fuseseră furate cărţile de milioane de euro, identificându-l pe Daniel David. Mai mult, probele ADN descoperite pe Renaultul folosit la jaful cărţilor foarte rare s-au dovedit a fi cele ale lui Narcis Popescu.
Identităţile celorlalţi doi participanţi la jaf, Victor Opăriuc („Blondie”) şi Daniel David („Tizu”), au rezultat din urmărirea mişcărilor altor membri ai grupului infracţional.
Prinși în două zile
Folosind interceptările telefonice şi datele zborurilor, Scotland Yard a refăcut traseul trioului care a comis jaful. Pe 27 ianuarie 2017, Opăriuc şi David au zburat de la Iaşi la Londra. Au mers cu Renaultul lui Popescu în sudul Londrei, unde au stat până în seara zilei de 29 ianuarie 2017, când au comis jaful.
Interceptările au arătat că după ce a intrat în depozit, Opăriuc l-a sunat de mai multe ori pe Cristian Ungureanu, care ajunsese la Londra cu o zi înainte. Iar acesta din urmă l-a contactat pe Popinciuc.
Investigatorii au descoperit ulterior că, pe 5 februarie 2017, Ungureanu şi Marian Mămăligă au trecut cu un camion cu cărţile furate prin Eurotunel. În mai puţin de un an, Alina Albu şi Tiberius Manea cunoşteau identităţile întregii reţele de hoţi. Numai că era nevoie şi de probe certe. În plus, exista teama că hoţii ar fi putut arde cărţile înainte să fie prinşi.
Pe parcursul anului 2017 şi în 2018, aceeaşi reţea de hoţi a mai jefuit încă 12 depozite din Anglia, pagubele totale ajungând la aproximativ cinci milioane de dolari.
Cărțile, găsite în Neamț, într-un beci
Iar în vara lui 2019, polițiștii care investigau jaful cărților au decis să acționeze. Pe 25 iunie, 150 de ofiţeri de poliţie şi procurori au descins simultan la 45 de locuinţe din Anglia, Italia, Germania şi România. Până la finalul zilei de 26 iunie 2019, Popinciuc, Opăriuc, David, Mămăligă şi Popescu, plus încă trei membri ai bandei erau arestați. Cristian Ungureanu a fost arestat la Torino, în Italia, în ianuarie 2020.
Cu toţii au fost aduşi în Anglia pentru proces. Iar procesul a început în februarie 2020. În septembrie 2020, 236 dintre cele 240 de cărţi au fost găsite în subsolul unei case din Neamţ, casă construită de fraţii Ungureanu lângă cea a părinţilor lor. În seara zilei în care au fost găsite cărţile, echipa de investigatori români şi colegii lor britanici, alături de colecţionarii de cărţi, au organizat o petrecere în Bucureşti.
Tiberiu Manea spune că „bucuria colecţionarilor a fost cea mai mare răsplată”. Iar Alina Albu e mândră de treaba ei și a colegilor: „Nu am încetat niciodată să credem că vom aduce cărţile înapoi. Niciodată”.
Pe 2 octombrie 2020, românii şi-au aflat sentinţele, care par a fi uşoare în raport cu gravitatea faptei. Din grupare făceau parte 12 persoane, lider ar fi fost suceveanul Gavril Popinciuc, iar mâna sa dreaptă Cristi Ungureanu, de 41 de ani, din Neamţ, ambii având rol de supraveghere şi control, fiind întotdeauna prezenţi la locul spargerilor. Printre infractori a fost şi un frate al celui din urmă, Ilie Ungureanu.
Magistraţii londonezi au decis ca Gavril Popinciuc să stea după gratii 5 ani şi 8 luni, iar Cristi Ungureanu 5 ani şi o lună de închisoare. Narcis Popescu a primit 4 ani şi două luni, Marian Albu şi Traian Mihulca au luat câte 4 ani. Ilie Ungureanu şi Victor Opariuc au fost condamnaţi la 3 ani și 8 luni, respectiv 3 ani și 7 luni. Tot 3 ani şi 8 luni au primit Viorel Paragină şi Liviu Leahu, Daniel David a fost condamnat la 3 ani şi 7 luni, Paul Popeanu la 3 ani şi 3 luni, iar Marian Mămăligă, la 4 ani.