ComenteazăÎn joia în care au fost înmormântate fetiţele din Ungra, medicul din comună a lipit pe uşa de termopan a cabinetului o foaie scrisă de mână, în care anunţa că intră în concediu. Oricum, oamenii n-aveau nicio nădejde că-l vor găsi acolo.
Satele Ungra şi Dăişoara din Braşov numără 2.000 de oameni, conform ultimului recensământ. 7,5% dintre ei sunt de etnie romă, iar mulţi trăiesc într-un ev mediu updatat cu internet şi cu televiziune prin satelit, fără prea multe şanse de a-şi schimba destinul. Oricâte eforturi ar face, la fel cum a făcut şi Bianca Şomu pentru fetiţele ei.
Fetițele din grajdul cu begonii la fereastră
Bianca Şomu are 31 de ani, iar soţul ei, 37 de ani. Locuiau cu chirie, împreună cu cei cinci copii ai lor, într-un fost grajd din Ungra. L-au compartimentat în camere, au improvizat uşi la intrare şi au văruit în roz pereţii între care trăiseră odată vitele.
În camere, mama prinsese carpete şi hârtie decorativă, ca să ascundă crăpăturile pereţilor. Era sărăcie, dar şi multă curăţenie în fostul grajd din Ungra în care locuiau cele trei fetiţe.
„Era o familie muncitoare, copiii erau îngrijiţi, iar fetiţele – cuminţi şi curate”, spune Gheorghe Boboia, viceprimar al comunei Ungra. „Doar tatăl muncea, ocazional, ea se ocupa de creşterea copiilor”.
Cea mai mică dintre fetiţe avea 7 ani şi era în clasa pregătitoare; cea mijlocie învăţa în clasa a II-a, iar sora lor, în clasa a III-a.
„Mama se ocupa foarte mult de ele”, spune directoarea şcolii din Ungra, Ruxandra Călbează. „Fetiţele nu lipseau de la şoală, veneau mereu cu temele făcute şi îmbrăcate curat. În uniforme, zilnic, şi nici măcar odată n-am văzut o pată pe un guleraş din acela alb”.
În pandemie, fetiţele au învăţat pe tablete primite de la şcoală, iar de trei săptămâni reluaseră orele fizic. „Mama le aducea şi le lua de la şcoală, iar fetiţele aveau tot timpul pacheţel la ele, nu stăteau să aştepte laptele şi cornul, ca alţi copii”, spune directoarea.
Erau foarte cuminţi, iar fetiţa din clasa a II-a a făcut cel mai bun test la evaluarea de acum. Dacă aveam evenimente la şcoală, ele participau întotdeauna, iar când am avut un concurs cu dansuri la Braşov, mama a îmbrăcat-o în port popular pe cea din clasa a II-a.
DIrectoarea școlii unde învățau copilele:
Ce a făcut școala?
La şcoala din Ungra e arborat steagul de doliu. Pe panoul din hol sunt pozele fetiţelor şi mesajele de condoleanţe ale câtorva colegi, desenate cu inimioare şi cu îngeri.
În ultima săptămână din mai, când s-a întâmplat tragedia, fetiţele n-au venit la şcoală, nici joi, nici vineri. Nimeni nu s-a interesat de ce lipsesc. „Nu ne-a anunţat mama, să le învoiască. Iar noi am zis că or fi răcite, aduc ele scutire când se întorc”, îşi aminteşte directoarea.
Fetiţa cea mică nu avea la dosarul de înscriere în clasa pregătitoare nicio adeverinţă de la medicul de familie.
Sâmbătă, ca să le scape de păduchi, mama le-a spălat pe fetiţe pe cap cu o soluţie de uz veterinar cu care se tratează râia la oi. „Tomoxan”, care azi se comercializează sub alte denumiri (Diazinol, Scabatox, Cyper vet). E un produs deosebit de toxic, la animale se diluează 1 litru de soluţie în 1.000 de litri de apă. După ce au intrat în contact cu substanţa toxică, fetiţele au făcut stop cardiorespirator şi, în scurt timp, au murit.
Mama n-a spus că au păduchi, de rușine
„Când am aflat că asta ar fi fost cauza tragediei, nu ne-a venit să credem! Pentru că, repet, fetiţele erau foarte curate”, mărturiseşte directoarea.
Ea exclude varianta ca ele să fi luat păduchii de la şcoală şi spune că mama copilelor i-a mărturisit unei vecine, care o ajuta şi de care era foarte apropiată, că n-a întrebat pe nimeni de vreun tratament „de ruşine. Romilor de nimic nu le e ruşine ca atunci când au păduchi, nu ştiu de ce…”.
Ruxandra Călbează spune că, dacă afla din timp, s-ar fi dus la poarta lor, „poate chiar le-aş fi luat un şampon. Şi învăţătoarele ar fi făcut la fel, pentru că noi îi ajutăm pe copiii aceştia, cu creioane, caiete, hăinuţe… Şi am fi făcut şi treaba asta. Dar nu cred că se pune problema că ei n-ar fi avut bani de şampon. Locuinţa era improprie, e adevărat, dar în rest, nu duceau lipsă de nimic. Foarte multă lume îi ajuta, plus că tatăl lucra, e un băiat harnic şi oamenii îl chemau la muncă”.
Primar: „La sfatul bunicii s-a întâmplat tot”
În popor există încă mitul că păduchi fac doar cei care nu se spală pe cap. Dar pediculoza e o boală contagioasă, iar igiena personală nu are nimic de-a face cu apariţia păduchilor, spun medicii specialişti.
Cele trei fetiţe din Ungra se pare că s-au contaminat de la bunica din partea tatălui, o femeie în vârstă de 75 de ani. După ce suferise un accident cerebral care i-a afectat vederea, ea trăia din pensia de handicap, fiind îngrijită de nepoții care o găzduiau, cu rândul, în casele lor. În fostul grajd unde locuiau fetiţele, bătrâna venise recent, de la un nepot şi mai sărac, care plecase la o stână.
Şi ea s-a spălat pe cap cu „tomoxan”, în ziua tragediei, şi apoi a ajuns la spital în stare gravă. „La sfaturile bunicii s-a întâmplat tot, că scapă fetele de păduchi. De-a lungul timpului, ea mai folosise soluţia aceea, dar atunci era destul de diluată, ştiţi?”, spune Silviu Şchiopu, primarul comunei Ungra.
Ce au făcut mediatorii sanitari?
Dar nu de la bunica de 75 de ani ar fi trebuit să primească Bianca Şomu sfaturi legate de combaterea păduchilor. Mediatorii sanitari sunt cei care, potrivit legislaţiei, realizează activitatea de mediere sanitară ce se adresează populației de etnie romă, furnizând informaţii și organizând „sesiuni de educație pentru sănătate de grup”.
Primăria Ungra are doi mediatori sanitari: Edith Cazac Noaghiu şi Carmen Savu. Au fost vreodată ele în fostul grajd, ca să-i facă educaţie sanitară mamei fetiţelor? „Au fost, de-a lungul timpului”, ne asigură primarul Şchiopu. „Şi, de câte ori au fost, au vorbit cu mama lor şi le-a zis că n-au păduchi. Le întreba şi pe stradă, dar nu arătau, doamnă, să aibă păduchi, era o familie îngrijită, erau copii normali, îngrijiţi”, continuă edilul.
Directoarea şcolii din Ungra infirmă însă zelul mediatoarelor sanitare şi spune că ele „vin la serviciu din toamnă, de când e noul primar, înainte, la Primăria Ungra se dormea şi nimeni nu făcea nimic”.
„Acum doi ani, eu am solicitat-o pe una dintre ele să meargă la Dăişoara, după ce o doamnă învăţătoare m-a anunţat: «am 4 cazuri de păduchi». Am sunat-o şi am rugat-o să meargă acasă la copii, dar mi-a zis că nu trebuie să facă ea asta, că ei trebuie să meargă şi să le spună cum să se spele – păi, tocmai, nu? – şi să aerisească camerele. Şi m-a reclamat la medicul de familie din comună, iar el mi-a trimis o frumoasă scrisoare aici, de nu pot să vă mai spun ce mi-a scris…”, povestește Ruxandra Călbează.
Ce a făcut asistentul social?
Nici asistenta socială din Primăria Ungra, Alina Bucur, nu ştie să se fi făcut vreodată educaţie sanitară în comunităţile de romi din comună. „Unde să se facă?”, întreabă ea, retoric. „Se face, în şcoli”, o ajută viceprimarul Boboia.
„Dar cu părinţii? Când mai faceţi anchete sociale, nu le spuneţi şi ce-ar trebui să facă, dacă li se îmbolnăvesc copiii?”, insistăm. „La anchete sociale, sunt discuţii legate de curăţenie. Iar familia acestor fetiţe avea strictul necesar: masă, pat, curent, sobă cu lemne, acces la internet”, spune asistenta socială. „Nu poţi să zici că erau nişte condiţii chiar improprii”, conchide viceprimarul.
„Nimeni nu putea preveni o situaţie de acest gen, nici mediatoarele sanitare, nici altcineva”, e convins primarul din Ungra, „pentru că noi nu avem de unde să ştim, în momentele acelea, ce are mama în cap sau ce are de gând să facă. E lipsă de educaţie, şi nu doar în Ungra. Şi, neavând prea multă educaţie, ei iau decizii pe moment, aşa, în două secunde”.
Cercetări pentru ucidere din culpă
A doua zi după ce şi-a îngropat fetiţele, Bianca Şomu a ferecat cu lacăte uşile fostului grajd, şi-a luat ceilalţi doi copii, un băiat de 12 ani şi altul de 14 ani, şi a plecat la rudele ei, într-un sat aflat peste pădure. Pe zidul de piatră ce împrejmuieşte curtea, oamenii din Ungra au aprins trei candele roşii, pentru sufletul fetiţelor.
La Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea a fost deschis imediat un dosar pentru ucidere din culpă, iar după două zile, cazul a fost preluat de procurorii din Braşov. „Aşteptăm certificatele de autopsie ale celor trei victime şi finalizarea expertizei care va stabili ce substanţă a fost folosită. Pentru că nu se ştie exact cu ce au fost spălate fetiţele, soluţia respectivă era într-o sticlă de bere”, spune Vlad Teodorescu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.
Cercetările sunt efectuate de Serviciul de Investigaţii Criminale din IPJ Braşov, sub supravegherea procurorilor. Până acum, nimeni nu a fost pus sub acuzare.
Povestea din Ungra nu este una singulară, iar tragedia s-ar putea repeta oricând.
Sâmbăta trecută, alte trei fetiţe din judeţul Iaşi au ajuns la spital, după ce bunica lor le-a spălat pe cap cu o substanță de uz veterinar, pentru a le scăpa de păduchi.
Citește vineri, în partea a II-a, cum arată viața în comuna în care au murit cele trei fetițe.
VA URMA: În comuna Ungra, oamenii îşi duc sugarii la vaccin cu căruţele, iar medicul locuieşte în fostul dispensar