Povestea celor trei măicuțe române închise de pandemie într-o mănăstire din Grecia: „Trăim din mila oamenilor din jur. Nici lemne nu avem”

Amplasată într-un ținut sălbatic, pe niște coline unde sălășluiesc șerpi și alte astfel de animale, Kato Xenia este o adevărată oază de liniște și de rugăciune. Situată între Salonic și Atena, ușor de ajuns cu mașina după ce părăsești autostrada la Sourpi, mănăstirea era frecventată și de oamenii religioși, dar și de cei care doar au auzit de frumusețea acestei ctitorii. Priveliștea de la mănăstire, spre Glifa, cu un ochi de apă albastră și o întindere nesfârșită, este minunată.

Dar Kato Xenia, al cărei nume înseamnă “Străina de Jos”, este recunoscută pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, Panaghia Xenia, și a unei bucăți din brâul Maicii Domnului. Este o mănăstire de maici, dintre care trei sunt românce, iar cinci, grecoaice.

„Doamne ajută! Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a ajutat foarte multe femei să aibă prunci, să fie sănătoși și revin mereu cu plăcere și se închină, mulțumind pentru adevăratele minuni făcute. Se simte harul Maicii Domnului! Fiindcă foarte multe femei încearcă să aibă copii și nu întotdeauna reușesc. Icoana a fost găsită pe apă, în jurul anului 700, pe Glifa, în vremea năvălitorilor barbari”, explică maica Antonia, într-un dialog telefonic cu Libertatea.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Pandemia de coronavirus a avut și efecte negative pentru viața oamenilor de la mănăstiri. 

„Una dintre măicuțele române a plecat, am rămas doar trei. Suntem închise aici, nu avem voie să dăm drumul oamenilor înăuntru. Oricum, oamenii au fost foarte puțini de când cu coronavirusul. Vara a fost deschis, credincioșii ne puteau trece pragul, dar nici nu știu ce număr să vă dau. Au fost foarte puțini, în comparație cu anii trecuți”, a povestit maica Antonia.

Treceau zile fără să avem vreun oaspete. Români, aproape deloc, tocmai ei care formau majoritatea credincioșilor sosiți la Kato Xenia, pe tot timpul anului. Românii erau și un mare sprijin pentru mănăstire. Vin oameni de prin împrejurimi, de prin sate, de prin orașele de aici, se miluiesc să ne mai aducă ulei, făină, ce se aduce de obicei la mănăstire.

Maica Antonia

Recolta de măsline din acest an a fost slabă

Măicuțele de la Kato Xenia, truditoare, indiferent de vârstă, se îndeletniceau și cu producerea uleiului de măsline. Doar că recolta a fost slabă în zonă, „nu a fost anul lor, așa a vrut Dumnezeu”. Iar banii sunt puțini. Măicuțele române nu au niciun venit, nu aparțin de Biserica Ortodoxă Română, ci de biserica elenă, iar singura persoană care are o pensie este o bătrânică venerabilă de 90 de ani! Remunerația lunară de 500 de euro ajută întreaga comunitate de la Kato Xenia.

Recomandări

Viitorul Orientului Mijlociu se joacă în alegerile prezidenţiale din SUA. Premierul Netanyahu speră în victoria lui Trump, Ayatollahul Khamenei – în victoria Kamalei Harris

„Nu ne plângem, le ducem pe toate”

„Nici Biserica din Grecia nu are cum să ne ajute, au și cei de acolo atâtea pe cap. Trăim din mila lui Dumnezeu și a oamenilor, nu ne e teamă, nici de coronavirus, cum o vrea Maica Domnului. N-am avut niciun caz aici. Nu ne deplasăm de multe luni, e destul de greu cu hârtiile oficiale, pentru deplasări, doar trimitem niște oameni de suflet să mai ne ia medicamente, mâncare, strictul necesar. Iarna e mai greu, că centrala e pe motorină. Nici lemne nu sunt… Dar nu vrem să ne plângem, le ducem pe toate, cum o vrea Dumnezeu!”, a mai spus măicuța.

Două bucăți din Brâul Maicii Domnului, dăruite de Mănăstirea Athos

Acest lăcaș de cult încântă prin arhitectura specifică Greciei: țiglă roșie, ziduri de piatră și chilii vopsite în alb. Între neprețuitele odoare ale Kato Xeniei se află și două bucăți din Brâul Maicii Domnului, primite în dar de la Mănăstirea Vatoped de pe Sfântul Munte Athos în 1522.

În urmă cu ceva ani, în timpul unei vizite la mănăstire, maica Antonia ne-a explicat care a povestea celor două bucăți de Brâu. „Au fost dăruite pentru ca femeile să aibă voie să vină și să se închine la ele, fiindcă nu au voie pe Athos. Doar aici și la Vatoped sunt bucăți din Brâul Maicii Domnului, dar numai la Kato Xenia pot veni femeile să se roage”.

Urmărește-ne pe Google News