Prima femeie aleasă în funcția de prim-ministru în Samoa, statul insular din sudul Pacificului, a avut o primă săptămână neobișnuită la birou.
Când Fiame Naomi Mataafa a ajuns la Parlament, luni, pentru a fi învestită în funcție, a găsit clădirea închisă. Ea a mers totuși mai departe și a organizat ceremonia într-un cort, în fața legislativului.
„Deși a fost dezamăgitor, nu am fost surprinși”, a spus ea ulterior din biroul din capitala țării, Apia.
„Dar eram hotărâți ca ceremonia să aibă loc”, a adăugat noua șefă a guvernului. Luni era ultima zi în care noul parlament putea fi învestit, ca urmare a alegerilor din 9 aprilie.
O politiciană cu state vechi, dintr-o dinastie politică cunoscută pe insulă, ea susține că partidul ei a câștigat alegerile. Nu de aceeași părere este însă și oponentul ei, Tuilaepa Sailele Malielegaoi, premier în Samoa de mai bine de 22 de ani. Acesta refuză să cedeze puterea.
Odinioară aliați politici, cei doi sunt acum implicați într-o luptă fără precedent pentru putere, fiecare acuzându-l pe celălalt de tentativă de lovitură de stat.
Viziunile celor doi politicieni sunt diferite.
Malielegaoi a fost criticat pentru relația apropiată a partidului său cu China și pentru subminarea statului de drept.
De partea cealaltă, Mataafa vrea să recalibreze relația cu Beijingul și spune că luptă pentru a menține democrația în țară.
„Probabil că am pierdut un pic direcția”, a declarat ea pentru CNN, cu referire la „derapajul de la statul de drept”.
Nu în ultimul rând, ea vrea să deschidă calea pentru ca femeile din țară să ocupe funcții de decizie, inclusiv în politică. Regiunea Pacific are unul dintre cele mai reduse grade de reprezentare a femeilor în politică din întreaga lume.
O lungă carieră
Mataafa s-a născut într-o familie de politicieni, în 1957, într-un moment în care Samoa era pe cale de a obține independența față de Noua Zeelandă.
Bunicul ei era implicat în Mau, o mișcare non-violentă care lupta pentru independența țării. Când era încă mică, tatăl ei a devenit primul șef al guvernului țării independente.
Mama lui Mataafa a fost și ea activistă pentru drepturile femeilor, astfel că și-a dus fata la întâlnirile politice.
Mataafa avea 18 ani când tatăl ei a murit. A intrat într-o competiție pentru a prelua de la el funcția de șefă a satului Lotofaga, de pe insula principală din Samoa, Upolo, care îi oferea posibilitatea de a ajunge în Parlament.
Avea 20 de ani și era o femeie necăsătorită când a preluat această funcție. Și asta într-o țară unde femeile sunt așteptate să devină soții, iar majoritatea funcțiilor de șefi de sate sunt deținute de bărbați.
Apoi, la vârsta de 27 de ani a fost aleasă în Parlament.
Mataafa a reușit pentru că este inteligentă și pentru că a muncit din greu, spune Ceridwen Spark, lector la Universitatea din Melbourne.
„Este intimidantă fără să te sperie, pentru că este atât de impresionantă. Nu e o persoană pe care o poți uita ușor”, explică el.
Abuzuri și atac la statul de drept
De zeci de ani, Samoa a fost o democrație stabilă în regiunea Pacific, într-o perioadă în care alte țări s-au confruntat cu tensiuni, instabilitate și lovituri de stat.
Partidul pentru Protejarea Drepturilor Omului (HRPP), din care făcea parte și Mataafa, a fost aproape neîntrerupt la putere din 1982.
Politiciana, care la un moment dat a devenit prima femeie care a ocupat funcția de vicepremier, spune însă că în ultima vreme a observat nu doar o încălcare a statului de drept, dar și abuzuri tot mai mari ale partidului.
Primul semn a fost când partidul a protejat, în Parlament, un judecător care ar fi trebuit să fie demis, după ce a fost condamnat pentru că a lovit un bărbat cu o sticlă, în 2019. Doar că judecătorul avea prieteni în HRPP, așa că partidul a fost alături de el.
Anul trecut, guvernul a introdus o serie de legi despre care Mataafa spune că „distrug sistemul judiciar”.
Organizația Amnesty Internation este de acord cu poziția ei, susținând că legislația slăbește sistemul judiciar și protecția drepturilor omului în țara din Pacific.
„Aceste legi au fost picătura care a umplut paharul”, spune Mataafa.
Ea a părăsit partidul și cu doar o lună înainte de alegerile de anul acesta a devenit liderul celui mai nou partid al țării, FAST.
Partidul a intrat cu puține șanse în alegeri, așa că atunci când rezultatele scrutinului din 9 aprilie au arătat un scor strâns, mulți au fost surprinși.
Mataafa crede că oameni au votat-o deoarece s-au simțit deconectați de guvernul HRPP.
În cele din urmă, soarta alegerilor a fost hotărâtă de un parlamentar independent, care a ales să se alinieze cu FAST, oferind partidului 26 de mandate, față de cele 25 deținute de HRPP.
Acesta nu a fost sfârșitul însă.
HRPP susține că un amendament constituțional menit să asigure prezența femeilor în parlament le oferă lor încă un mandat, ceea ce înseamnă egalitate de mandate.
De ce? Potrivit legii din Samoa, cel puțin 10% din mandatele parlamentare, adică cinci mandate, trebuie să fie deținute de femei, iar dacă acest prag nu este atins, atunci comisia electorală poate crea mai multe mandate.
Femeile reprezintă 9,8% din actualul Parlament – adică cinci mandate – astfel că această comisie chiar a creat un nou mandat, care a fost ocupat de un membru HRPP.
Decizia a fost însă revocată de Curtea Supremă, care a argumentat că legea este aplicată atâta vreme cât femeile dețin cel puțin cinci din cele 51 de mandate.
Lupta nu s-a terminat, iar dosarul ajunge, luni, la Curtea de Apel.
Între timp, Malielegaoi a acuzat-o pe Mataafa de trădare, iar procurorul general al țării a deschis un caz împotriva partidului ei, susținând că ceremonia de învestire de lunea trecută a fost ilegală.
Malielegaoi a dat în judecată și judecătorii de la Curtea Supremă, încercând să îi îndepărteze din funcție, în vreme ce a cerut organizarea de noi alegeri.
Pentru Mataafa, acesta este „un atac frontal” la adresa justiției din partea lui Malielegaoi, care „refuză să respecte rezultatele alegerilor”.
Într-o declarație, HRPP a răspuns, spunând că respectă decizia instanțelor, dar că găsește dificil de înțeles faptul că „toate deciziile și atitudinea curții au fost împotriva sa”.
În cele din urmă, una dintre parlamentarele partidului, Leota Tima Leavai, a asigurat că dacă instanța va decide împotriva alocării unui mandat suplimentar, HRPP va admite că nu are majoritate.
„Nu suntem dictatori”, a spus ea.
O relație complicată cu China
Prinsă deocamdată în lupta pentru putere, Mataafa nu a avut posibilitatea de a lua decizii, dar a sugerat ce va urma.
Samoa are o relație apropiată cu Beijingul. În vreme ce nu întrevede schimbări majore în această privință, noua șefă aleasă a guvernului spune că o recalibrare este necesară.
Mai exact, Mataafa spune că un proiect de dezvoltare a portului finanțat cu 100 de milioane de dolari de China „nu este o prioritate” pentru Samoa.
„Aceasta este o țară mică. Actualele porturi și aeroporturi sunt mai mult decât suficiente pentru nevoile noastre. De ce am avea nevoie de un port care poate să primească 15 vapoare? Nu are sens”, a observat ea.
Mataafa spune, de asemenea, că o altă preocupare este nivelul de îndatorare în fața Chinei. Datoria publică a țării insulare este o mare problemă, potrivit FMI, iar 40% din aceasta este deținută de China.
Mataafa este precaută atunci când vorbește despre îngrijorarea publică cu privire la imigrația chineză și la creșterea investițiilor de afaceri în Samoa.
„Trebuie să abordăm această problemă într-un mod echilibrat și sensibil”, spune ea.
Este neclar deocamdată câți etnici chinezi trăiesc în Samoa, unde ultimele date arată că 98% dintre cei 200.000 de locuitori sunt etnici samoani.
Mataafa, care nu fost căsătorită până acum și nu are copii, este văzută ca o deschizătoare de drumuri pentru femeile care vor să ajungă în politică.
În insulele din Pacific, doar 6,4% dintre politicieni sunt femei. Prin comparație, alte regiuni cu o reprezentare slabă stau totuși mai bine – Orientul Mijlociu, 17,2%, iar Africa de Vest, 15,8%.
Kerryn Baker, cercetătoare la Universitatea Națională din Australia, specializată în reprezentarea de gen, crede că Mataafa are tot ce îi trebuie pentru a schimba politica tradițională din Samoa.
„Abilitatea ei de a pune problemele de gen în dezbatere este foarte importantă, iar impactul exemplului dat de ea este crucial. Vorbim despre o uriașă piatră de hotar”, explică Baker.