Comentează„Bazine de traficare”, aşa sunt numite Direcţiile pentru Protecţia Copilului, într-un raport din 2020 al unei comisii parlamentare de anchetă. În document se vorbeşte despre complicitatea dintre autorităţi şi traficanţii de copii.
Ilinca a fost exploatată sexual şi abuzată fizic şi emoţional timp de doi ani. De la începutul anului 2016 şi până când a devenit majoră, a avut sute de clienţi, a rămas gravidă la 16 ani, a început să consume „etnobotanice”, iar acum este judecată pentru deţinere de droguri de mare risc.
În tot acest timp, Protecţia Copilului nu s-a preocupat de soarta ei; în primele nouă luni, ea figura, oficial, ca fiind internată într-un centru de plasament, deşi locuia la părinţii traficantului şi apoi prin apartamentele închiriate de el.
Povestea Ilincăi este o dovadă despre cum poate fi dată peste cap viaţa unui copil, atunci când el e abandonat de autorităţile care ar trebui să-l protejeze. „Îmi pare rău pentru ea”, a spus directoarea DGASPC Brăila, Simona Cimpoaie, pentru Libertatea.
Instituţionalizarea şi întâlnirea cu „Pârnaie”
Ilinca a crescut într-un sat de lângă oraşul Brăila. Când avea 5 ani, părinţii ei s-au despărţit, iar mama a plecat în Spania. Fetiţa a rămas în grija bunicilor materni, dar după un an, tatăl a obţinut custodia ei în instanţă.
N-a avut o copilărie fericită; într-o sentinţă civilă se vorbeşte despre „violențele fizice și morale” suferite, dar şi despre faptul că a fost alungată de acasă. A plecat atunci la bunicii materni, iar în aprilie 2015, conform informaţiilor furnizate de DGASPC Brăila, ea a fost preluată, în regim de urgenţă, de serviciile pentru protecţia copilului.
Tot atunci, mama Ilincăi, care revenise în ţară, i-a cerut Judecătoriei Brăila să-i fie încredinţată custodia fetei. Şapte luni a durat procesul, cu tot cu anchete sociale şi psiho-sociale, iar între timp, Ilinca a ajuns în centrul de plasament „Mica Sirenă” din Brăila.
Minorele traficate „în scopuri sexuale sau de cerșetorie sunt racolate din cadrul centrelor din cadrul DGASPC, prin intermediul rețelei Facebook”, precizau, anul trecut, doi experţi audiaţi în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă.
Pe Mario Mocănaşu, Ilinca îl întâlnise prima oară la ea în sat, unde el muncea în construcții. Avea 18 ani, şapte clase şi o condamnare cu suspendare pentru „furt calificat”, ce-i adusese porecla de „Pârnaie”.
Cât a fost plecată la bunici, Ilinca n-a mai ţinut legătura cu el. După ce a fost internată în centrul din Brăila, Mocănaşu a abordat-o pe Facebook şi i-a cerut să-i trimită poze nud cu ea. Fata a susţinut că n-a fost de acord și că l-a blocat. Dar peste câteva zile, mai spune ea, s-au întâlnit din întâmplare prin oraş şi apoi ea s-a mutat în casa părinţilor lui.
De ce a refuzat instanţa cererea mamei fetei
În februarie 2016, Judecătoria Brăila a respins cererea mamei care voia să o crească pe Ilinca, pe motiv că veniturile ei sunt „unele reduse, cu caracter instabil”, iar „posibilitățile materiale și morale de îngrijire a minorei sunt îndoielnice”.
DGASPC Brăila depusese la dosar un raport în care se spunea că Ilinca „prezintă opoziție față de autoritate, tendință spre minciună, încălcarea regulilor, absenteism școlar, negativism și neascultare”. Cei de la Protecţia Copilului mai precizau că fata fusese internată la psihiatrie şi că beneficiase „de consiliere psihologică, atunci când a fost cazul”, iar tatăl ei părea interesat „de îmbunătățirea stării ei de sănătate și de înlăturarea cauzelor de apariție a acestor afecțiuni de care suferă minora”.
Ilinca era un copil vulnerabil, care avea nevoie de ajutor specializat şi de protecţie din partea autorităţilor.
În ianuarie 2016, părinţii lui Mocănaşu au cerut celor de la DGASPC Brăila ca fata să fie plasată, în regim de urgenţă, în familia lor. „N-a fost aprobată cererea lor”, susţine directoarea DGASPC, Simona Cimpoaie.
Familia Mocănaşu a mai solicitat ca Ilinca să fie învoită din centru, pentru a locui în casa lor. „Nici acea cerere n-a fost aprobată”, spune directoarea DGASPC.
Dar în motivarea Tribunalului Brăila scrie, negru pe alb, că „minora se afla în plasament la mama inculpatului Mario Mocănaşu”, iar femeia le declarase celor de la DIICOT că Ilinca „i-a fost încredințată, de către Autoritatea Tutelară, pentru creștere și educare”.
La rându-i, tatăl Ilincăi a declarat în anchetă că el „a fost de acord inițial ca fata să părăsească centrul de plasament și să locuiască împreună cu Mario Mocănaşu, la părinții lui, cu condiția să meargă în continuare la școală. A mers o perioadă, însă la un moment dat a încetat”.
„Îmi zicea că sunt o prostituată, în timp ce el e băiat cuminte”
„În iarna anului 2016, în timp ce locuiam la mama lui, Mario m-a bătut-o și a vrut să mă tundă cheală cu mașina de tuns, pentru că vorbeam pe Facebook cu diverși prieteni de-ai mei. Tot atunci, mi-a spus că de mâine trebuie să practic prostituția, ca să contribui cu bani la cheltuielile casei mamei lui”, le-a declarat Ilinca anchetatorilor.
Mocănaşu i-a făcut poze fetei, i-a creat un cont pe un site, la rubrica escorte, apoi a postat un anunț, cu foto şi cu număr de telefon. Ilinca se prostitua într-un apartament din cartierul Obor din Brăila, alături de alte trei fete. Câştiga în jur de 1.200 de lei zilnic şi-i preda toţi banii iubitului ei, după ce îi raporta, telefonic, dacă o suna vreun client, unde mergea cu el, pentru ce şi, mai ales, pentru cât.
„I-am spus de mai multe ori că nu mai vreau să fac asta, dar el mă ducea cu vorba de fiecare dată”, a declarat fata la audieri.
Îmi zicea că eu sunt o prostituată, că mă culc cu mulți bărbați, în timp ce el e băiat cuminte, nu mă are decât pe mine, dar cu toate astea mă iubeşte în continuare, și totul va fi bine.
În 2016, Mocănaşu a convins-o pe Ilinca să consume împreună etnobotanice. „Nu mai eram în stare de nimic”, spune ea. Într-o zi, „au venit la mine, iar Mocănaşu a certat-o, că nu voia să meargă la «treabă», iar ei nu au bani de țigări și nici nu au o locuință”, spune verişoara Ilincăi.
„El a plecat şi când s-a întors, n-a mai găsit-o. Ea se dusese să se întâlnească cu un taximetrist, ca să îi ceară bani cu împrumut. A sunat-o de mai multe ori, iar când s-a întors, a bătut-o în fața scării, a trântit-o în noroi”.
„Mă bătea de multe ori, din diverse motive”, a mărturisit Ilinca. „Mă bătea pentru că întârziam, atunci când trebuia să mă întorc de la vreun client şi îmi reproșa că am stat mai mult, pentru că mi-a plăcut”.
În acea perioadă, când umbla pe străzi şi se prostitua prin apartamente închiriate, Ilinca locuia, în acte, în centrul de plasament. „Dispărea din centru”, spune directoarea DGASPC Brăila, „şi fiecare plecare voluntară a ei era sesizată poliţiei. Iar la dosar sunt şi multe cereri de învoire a ei din centru, ca să meargă acasă, la tată”.
Niciun raport de monitorizare la DGASPC
În septembrie 2016, Tribunalul Brăila a decis ca minora să fie reintegrată în familia tatălui, „pentru că presupusul abuz reclamat de ea nu s-a confirmat”, spun cei de la DGASPC.
Conform legii, la întoarcerea în casa tatălui, situaţia fetei trebuia monitorizată minimum 6 luni, iar asistentul social de la primăria din comună trebuia să trimită rapoarte lunar.
„Nu au fost semnalate situaţii de criză/de dificultate”, spune DGASPC Brăila, în răspunsul oficial trimis ziarului Libertatea. „De fapt, n-am găsit niciun raport venit din partea primăriei”, a recunoscut ulterior, într-o discuţie telefonică, directoarea DGASPC. Dacă cineva s-ar fi autosesizat şi-ar fi vrut să ştie ce se mai întâmplă cu fata de 16 ani, ar fi descoperit că ea nu se afla în casa părintelui ei.
În martie 2017, atunci când a trecut pe acolo, i-a spus tatălui că e însărcinată și l-a rugat să-i dea bani ca să facă avort.
„La un moment dat, mi-a zis că Mario voia să plece cu ea în Germania”, a declarat tatăl Ilincăi, în anchetă. El a precizat că abia atunci a descoperit că fiica lui se prostituează, iar când a încercat să o ţină departe de Mocănaşu, acesta l-a amenințat că-i dă foc la casă.
Doi ani, nimeni n-a fost pus sub acuzare
Potrivit rechizitoriului, în martie 2017, cei de la combaterea criminalităţii organizate din Brăila „s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul Mocănaşu Mario Daniel exploata sexual minore pe teritoriul Germaniei, beneficiind de ajutorul concubinei sale minore”. A fost deschis un dosar penal in rem, pentru trafic de minori.
Când Ilinca a fost chemată la audieri pentru prima oară, Mocănaşu a mers cu ea la secţia de poliţie, iar fata n-a dat nicio declaraţie. În 12 iunie 2017, când a fost reaudiată, ea a povestit toate umilinţele îndurate. Dar, după alte cinci zile, a mers la poliție şi a spus că vrea să-şi retragă declarația, pentru că ar fi mințit.
Ilinca avea atunci doar 16 ani şi era însărcinată în patru luni. „Situaţia ei a revenit în atenţia DGASPC Brăila”, spun cei de la Protecţia Copilului. Dar apoi, nici ei, nici cei de la DIICOT n-au făcut nimic pentru a o ajuta pe fată. În dosarul deschis pentru trafic de minori, n-a fost nimeni pus sub acuzare.
În decembrie 2018, Ilinca a fost acuzată de deținere de droguri de mare risc, pentru consum propriu. A fost deschis un alt dosar, iar în urma cercetărilor efectuate, „a rezultat implicarea acesteia și a prietenului său, inculpatul Mocănaşu Mario Daniel, în activități de exploatare sexuală a unor tinere”.
Au fost dispuse interceptări ale telefoanelor şi aşa a ieşit la iveală întreaga reţea de loverboy din Brăila, din care făcea parte şi Mocănaşu.
Trei minore au fost exploatate sexual, dar judecătorul a decis că toate s-au prostituat benevol şi i-a condamnat pe inculpaţi pentru proxenetism.
Arestat în timp ce racola o altă victimă
Din probele de la dosar reiese că Ilinca nu era singura victimă a lui Mocănaşu. În martie 2019, el convinsese o altă tânără să se prostitueze. I-a spus Luizei* că numai aşa vor putea avea „suficienți bani pentru un trai decent”, după ce se vor căsători.
O martoră a declarat că Luiza vorbea des la telefon cu mama lui Mocănaşu, plângând că el o înșală, „iar ea le minţea şi pe Luiza, dar şi pe Ilinca, ca să-i fie bine fiului ei”. Anchetatorii au stabilit că, în urma practicării prostituției de către cele două fete, Mario Mocănaşu a câştigat 90.400 de lei.
Pe 12 iunie 2019, când a fost arestat, Mario era într-un apartament cu o a treia fată, pe care o racolase tot de pe Facebook. Martora a declarat că Mocănaşu îi ceruse să se mute la el, pentru că vrea să se însoare cu ea.
„Eram o copilă, iar el a profitat de mine”
În ziua arestării lui Mocănaşu, Ilinca a fost reaudiată. Ea a declarat că, între timp, a practicat prostituţia în Austria şi în Elveţia. A susţinut că nu mai are nicio treabă cu Mocănaşu şi că au rămas prieteni, datorită copilului lor, de care îngrijeşte mama lui.
Câteva zile mai târziu, după ce a fost eliberat sub control judiciar, Mocănaşu a căutat-o pe Ilinca. „Mi-a reproșat că umblu cu alți bărbați și m-a amenințat cu moartea, spunându-mi că tot ceea ce i se întâmplă acum e din cauza mea”, a declarat ea la poliţie.
„I-am spus că e sub control judiciar”, a mai precizat Ilinca, „şi că nu are voie să vorbească cu mine și nici să mă caute, iar dacă va ajunge la închisoare, e doar din cauza lui, pentru că, atunci când ne-am cunoscut, eu eram o copilă, iar el a profitat de mine în tot acest timp.”
S-au căsătorit în timpul procesului
Dosarul a fost trimis în judecată în iulie 2019. Mocănaşu era acuzat, alături de alţi patru inculpaţi, de trafic de minori şi de constituire a unui grup infracţional organizat. Pe la mijlocul procesului, el s-a însurat cu Ilinca.
„O căsătorie pur formală, în scopul de a crea o situație mai favorabilă inculpatului și aparența unei relații de familie în fața instanței”, subliniază judecătorul în motivarea deciziei sale, amintind că, la câteva luni după încheierea mariajului, Mocănaşu, „fiind audiat în fața instanței, a precizat că nu știe unde se află soția sa”.
În sala de judecată, Ilinca a declarat că s-a prostituat de bunăvoie. Analizând probele din dosar, judecătorul a apreciat că „racolarea pentru prostituție a minorei nu rezultă să fi fost determinată prin obligare, condiție necesară pentru existența infracțiunii de trafic de minori”.
Mario Mocănaşu a fost condamnat, pentru proxenetism, la 5 ani de închisoare. Decizia nu este însă definitivă.
*Numele victimelor nu sunt reale, pentru a proteja identitatea lor.