Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

„L-a ajutat” pe Ceaușescu în 1962 cu o intimidare armată 

În decembrie 1989, Vasile Milea era ministru al Apărării Naţionale, funcție în care fusese numit pe 16 decembrie 1985. Istoricii care au studiat evoluția ofițerului au afirmat că, cel mai probabil, Nicolae Ceaușescu l-a dorit ministru pentru serviciile pe care i le-a făcut în 1962, când, în câteva sate de lângă Pitești, a izbucnit o revoltă a țăranilor față de atitudinea unor președinți de cooperative agricole. 

Ceaușescu, care la vremea respectivă era deputat în regiunea Argeș, s-a deplasat la fața locului, unde a convocat comitetul regional, din care făcea parte și Vasile Milea, în calitate de comandant al unei școli militare de autovehicule și tancuri. 

Militarul s-a oferit să scoată tancurile folosite de elevii școlii militare în satele cu probleme. Țăranii, speriați la vederea blindatelor, ar fi renunțat la orice formă de protest. Ceaușescu nu a uitat modul în care a fost rezolvată situația conflictuală din Argeș și, la momentul potrivit, l-a promovat ministru pe Milea. 

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Ordinul care a scos armata pe străzile din Timișoara

La 4 ani după numirea la conducerea Armatei, Milea avea să se confrunte cu revolta românilor pentru libertate. „Începând cu data de 1 decembrie 1989, odată cu primele manifestări publice de revolta din municipiul Timişoara, fostul ministru al apărării naţionale (Vasile Milea – n.r.) împreună cu alţi demnitari civili şi militari ai regimului a avut un rol major în organizarea şi comanda activităţilor desfăşurate de M.Ap.N în scopul preîntâmpinării izbucnirii unor revolte ale populaţiei şi în alte localităţi din ţară şi, respectiv, al reprimării revoltelor în curs de extindere. 

Toate ordinele transmise eşaloanelor forţelor armate, constând în scoaterea trupelor M.Ap.N în stradă, blocarea căilor de acces spre sediile de partid şi administrative din principalele oraşe ale ţării, împrăştierea manifestaţiilor publice şi chiar folosirea focului de armă, au emanat de la ministrul apărării naţionale în executarea dispoziţiilor personale provenite de la Nicolae Ceauşescu”, se arată în primul dosar al Revoluției, deschis în 1990 de procurorul Dan Voinea, prin conexarea mai multor cauze legate de evenimentele din decembrie 1989.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Cercetările au arătat că, în urma ordinelor date de Milea, au murit 159 de persoane și au fost rănite altele circa 1.500. Potrivit Asociației „17 Decembrie 1989”, doar la Timișoara, în urma acțiunilor represive ale armatei, inclusiv prin folosirea de tancuri și taburi, ca urmare a ordinelor emise de Vasile Milea, au decedat 70 de persoane și au fost rănite 400. 

A ordonat represiunea de la Universitate

Evenimentele sângeroase de la Timișoara nu au decurs, însă, așa cum dorea Nicolae Ceaușescu. În 17 decembrie, dictatorul l-a acuzat pe Milea de trădare pentru că militarii nu ar fi intervenit imediat pentru înăbușirea totală a revoluției din Timișoara. În aceeaşi zi, ministrul Milea a emis ordinul de alarmă parţială de luptă, iar în jurul orei 17.00 Armata a deschis focul asupra demonstranţilor din capitala Banatului. 

Atunci au căzut primii români care luptau pentru libertate. Ulterior, s-a constatat că ordinul lui Milea a fost ilegal pentru că Nicolae Ceaușescu nu comandase instituirea stării de necesitate în județul Timiș, lucru care s-a întâmplat doar în 20 decembrie.

După extinderea revoltei la București, Milea a fost prezent în sediul fostului Comitet Central al PCR încă din dimineaţa zilei de 21 decembrie 1989. „De aici a coordonat direct, chiar dacă pentru scurt timp, acţiunile armate de reprimare, acţiuni în urma cărora în Piaţa Universităţii din Capitală s-au produs moartea şi rănirea mai multor persoane din rândul populaţiei civile”, mai susține procurorul Dan Voinea în primul rechizitoriu al dosarului Revoluției. 

Astfel, în jurul orelor 23.00, Milea a ordonat ca baricada din Piața Universității să fie înlăturată cu ajutorul tancurilor, ordin care s-a executat. Imediat după acest moment, zona a fost ocupată de către forţele de ordine ale Ministerului de Interne, cărora le-au urmat efectivele UM 01908 Bucureşti şi ale Academiei Militare. Revoluţionarii au fost obligaţi să se retragă pe străzile adiacente.

După ce tancurile au zdrobit baricada, la București s-a tras întâi în aer și apoi în oameni. „Probatoriul administrat a relevat că, iniţial, forţele de represiune au executat focuri de armă în plan vertical sau într-un plan de 45 de grade, cu scopul de a-i intimida şi dispersa pe revoluţionari. Treptat unghiul de deschidere a focurilor de armă a coborât, astfel încât în jurul orelor 24:00, forţele de represiune au tras în plin asupra revoluţionarilor, rezultând numeroşi morţi şi răniţi”, susțin procurorii. 

Represiunea a continuat până în jurul orelor 02:00, în ziua de 22 decembrie 1989, acţionându-se cu violenţă extremă. Au fost arestate 1.245 de persoane, din care 670 au fost introduse direct la Penitenciarul Jilava, iar celelalte au ajuns în acelaşi loc de detenţie după ce, în prealabil, au fost introduse în unele unităţi de miliţie şi securitate, unde au fost supuse violenţei.

Scena sinuciderii

Potrivit procurorului Dan Voinea, scenele percepute direct l-ar fi marcat profund pe fostul ministru al apărării. „În dimineaţa zilei de 22.12.1989, în jurul orelor 09.15 generalul Vasile Milea a urcat la etajul 6 al clădirii fostului sediu al CC al PCR, mergând în camera 621, unde se afla biroul şefului Statului Major al Gărzilor Patriotice. La scurt timp, sub pretextul că trebuie să facă o inspecţie la trupele din stradă, a cerut un pistol aflat în toc şi centura aferentă de la mr. ing. Tufan Marius. 

A reintrat în cameră, cerând în prealabil să nu fie deranjat, la scurt timp împuşcându-se în zona inimii. Cu toată intervenţia mai multor persoane şi a unor cadre medicale, generalul de armată Vasile Milea a decedat, decesul acestuia fiind constatat de medicii de la Spitalul Elias. Decesul s-a datorat hemoragiei interne, consecinţa unei plăgi transfixiante, la nivelul hemitoracelui stâng, leziune care a afectat tangenţial cordul, produsă prin autoîmpuşcare cu un pistol model Carpaţi”, astfel este descris actul sinuciderii în dosar. Generalul avea 62 de ani.

Imediat după incident, TVR a transmis un comunicat referitor la sinuciderea lui Vasile Milea, citit de prezentatorul George Marinescu: „Informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-și seama că este descoperit, s-a sinucis. Facem apel către toţi cei care-şi iubesc ţara şi poporul să acţioneze cu cea mai mare fermitate împotriva oricărui trădător. Toate zvonurile şi minciunile au fost dirijate în strînsă legătură cu trădătorii de ţară şi cu cercurile imperialiste de trădătorul Milea, care a organizat aceste provocări, a spus minciuni şi a informat fals în legătură cu situaţia din ţară, nespunând nimic despre crimele şi distrugerile din Timişoara”.

Decorat de Ion Iliescu

Vasile Milea a fost înaintat post-mortem în gradul de general de armată (cu 4 stele) prin decret emis de Ion Iliescu în 28 decembrie 1989, în calitate de președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Generalul a fost înmormântat cu onoruri militare la 30 decembrie 1989 conform propriei dorințe în fața bisericii din comuna natală Lerești, din județul Argeș. La înmormântarea sa a participat un număr mare de soldați și generali. Inima sa a fost pusă într-un borcan cu formol îngropat și el în mormânt.

Istoricul Alex Mihai Stoenescu a studiat implicarea generalului Milea în evenimentele din Decembrie 1989 și este de părere că acesta dorea, doar, să se rănească, pentru a se exclude din cercul de comandă privind reprimarea protestatarilor. 

Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire. El s-a aşezat la birou şi şi-a proptit pistolul sub coaste, în stânga. Glonţul, însă, i-a atins o coastă, a urcat şi i-a atins o arteră pulmonară”, a susținut istoricul Alex Stoenescu. 

Deshumare fără rezultate noi

La 30 martie 2004, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a redeschis ancheta judiciară pentru stabilirea împrejurărilor în care a decedat Vasile Milea, ca urmare a unor informații apărute în presă, potrivit cărora generalul ar fi fost ucis. 

Secția Parchetelor Militare a reluat reaudierea martorilor din perspectiva elementelor nou apărute. La 12 mai 2005, rămășițele sale pământești au fost exhumate pentru a se stabili traiectoria glonțului, urmând să se clarifice dacă este posibil ca acesta să fi fost ucis. 

Rezultatele necropsiei nu au fost concludente, iar cadavrul era total scheletizat. „Am prelevat eșantioane din oase pentru examinări hispatologice și criminalistice. Din ceea ce am văzut nu reiese nimic nou față de expertiza precedentă. Mai precis, descrierile făcute la data decesului corespund cu ceea ce am găsit și noi acum. Glonțul nu a trecut prin coastă, ci există doar o scrijelire”, a afirmat, la momentul respectiv, reprezentantul Institutului Național de Medicină Legală. În groapă a fost găsit și borcanul în care era conservată inima lui Vasile Milea, care, însă, era spart.

Străzi botezate cu numele ministrului comunist

Faptul că a fost acuzat de trădare de către Nicolae Ceaușescu și gestul radical de a se sinucide au fost folosite și interpretate de liderii FSN care au preluat puterea în România, printre care și Ion Iliescu, ca decizii ale unui militar care s-a opus dictaturii. 

I s-a creat imaginea unui adevărat erou, care şi-a pus capăt zilelor pentru a nu executa porunca dictatorului de a da ordin Armatei să tragă în populaţie. Astfel a fost justificată decorarea post-mortem, precum și acțiunile ulterioare de omagiere ale generalului, care, în realitate, a fost implicat activ în reprimarea Revoluției. 

Organizaţiile locale ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) s-au grăbit să boteze artere importante ale mai multor oraşe cu numele fostului ministru comunist. De asemenea, în localitatea în care s-a născut, Lerești – Argeș, a fost amplasat, în 2019, un bust al fostului ministru. 

Petițiile formulate de istorici precum și de multe organizații civice au făcut ca în unele orașe străzile care purtau numele fostului ministru să fie redenumite. În București, abia în 2021 a fost schimbat numele bulevardului Vasile Milea. Vechiul bulevard a fost împărțit în două tronsoane care au fost denumite Doina Cornea, după cunoscuta activistă anticomunistă din Cluj-Napoca, și Paul Teodorescu, comandant al Academiei Militare, secretar de stat și ministru al Aerului și Marinei între 1935 și 1940. În prezent, străzi care poartă numele generalului Vasile Milea există în Petroşani, Brad, Piteşti, Ploieşti, Constanţa, Bârlad și Vaslui.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro