Povestea Palatului Culturii din Iași. Doi cercetători au descoperit documente și fotografii inedite ale palatului desemnat al treilea cel mai frumos din lume

• Inaugurat în 1925, palatul care într-un sfert de secol a trecut printr-un proces amplu de renovare, stă la baza unei cercetări realizate de profesorii ieșeni.
• Aceștia au tras concluzia că, deși a fost reconstruit de trei ori în ultimii 200 de ani, toate planurile au urmat schițele inițiale, așa încât putem vorbi de o singură clădire – Palatul din Iași.

Profesorul universitar Laurențiu Radvan și doctorandul Mihai Anatolii Ciobanu lucrează de mai mulți ani la un amplu proiect de identificare de documente inedite în Arhiva de la Moscova.

Ei au descoperit că arhivele rusești sunt “o resursă de neprețuit” pentru a putea vedea cum arăta Iașiul în anii 1700-1800, cât s-a aflat, sporadic, sub ocupație rusească. Potrivit acestora, armata a avut grijă să cartografieze cât mai bine situația orașului la diferitele momente în care a ocupat capitala Moldovei.

Profesorul Radvan și doctorandul Anatolii au descoperit, în luna ianuarie a acestui an, trei planuri ale orașului realizate în 1807, imediat ce Moldova a fost ocupată de ruși, în timpul războiului ruso-turc, care a durat din 1806 și până în 1812.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Descoperiri în premieră

Pe acestea au fost descoperite o multitudine de elemente care nu mai fuseseră pe nici o hartă a momentului respectiv: biserici ortodoxe în mijlocul orașului, care datează de mai bine de 300 de ani, delimitarea cimitirului evreiesc, prima reprezentare a poștei în zona Copoului, lângă parcul de astăzi, cunoscut în toată țara, înregistrarea locului unde s-a aflat moara de vânt, pe care se va construi până în 2024 Spitalul de Urgență etc. Detalii care par mici, dar care, explică istoricii, sunt de neprețuit pentru a putea înțelege dezvoltarea orașului.

Din aceste detalii, cei doi cercetători au tras o concluzie care nu a mai fost înaintată în spațiul public: Palatul Culturii din Iași, deși a fost reconstruit de trei ori, a urmat aceleași schițe de principiu, încât putem vorbi de un singur edificiu – Palatul din Iași, care are o istorie de mai bine de două secole. Aceștia au găsit și o serie de reproduceri, picturi, extrem de bine conservate, cu felul în care arată fațada palatului din anul 1802, color.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

1784. Primul incendiu, prima reconstrucție

La finalul anului 1784 curtea domnească existentă pe locul unde se află astăzi Palatul Culturii a fost mistuită de un incendiu devastator, iar în mijlocul târgului Iașilor a rămas o ruină până în 1802, mai bine de 17 ani.

Domnitorul Alexandru Moruzi a început una dintre cele mai ample lucrări de reconstrucție. Pe ruinele curții domnești, pe locul unde se află și astăzi Palatul Culturii, a decis refacerea reședinței princiare, dar și reorganizarea completă a curții.

Acest lucru este evident dacă privim cu atenție planul acesteia, care ne arată că domnitorul a intervenit și a modificat structura ansamblului domnesc. Parțial, zidurile curții noi urmau linia zidurilor anterioare, însă, din diferite motive, s-au decis unele rectificări de traseu. De zid au fost lipite mai multe corpuri cu camere, cu diferite scopuri, majoritatea găzduind slujitorii curții sau îndeplinind funcții necesare pentru curte.

Prof. dr. Laurențiu Radvan:

Alexandru Moruzi l-a reconstruit cu un milion de lei, generalii ruși au schimbat configurația sălilor

Un milion de lei a costat palatul pe care Alexandru Moruzi l-a terminat în patru ani, în 1806, o sumă enormă, explică profesorii ieșeni, în condițiile în care dascălii de la școala grecească din oraș primeau la un loc 100 de lei pe lună.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Palatul a fost însă semnificativ modificat de generalii ruși care au stat acolo în timpul ocupării Moldovei, fiind și spital o perioadă, în 1811, moment în care a fost schimbată inclusiv configurația sălilor.

Palatul a rezistat însă doar până în 1827, când un nou incendiu, care a distrus peste 800 de locuințe din Iași, a provocat stricăciuni foarte mari la structură și la toată grădina amenajată.

Călătorul Gustav Adolf Ramsay vede ruinele «splendidului» palat în 1829, subliniind că «din zidurile care au rămas, se poate constata cât de mare și de frumos a fost», iar Adrien Louis Cochelet, care vizitează Iașii în 1835, vede și el ruinele palatului, cu «aspect grandios». Încă din acea vreme, era cunoscută intenția noului domn, Mihail Sturdza, de a reface palatul, acțiune ce se va petrece în anii 1841-1843.

Prof. dr. Laurențiu Radvan:

Palatul refăcut de Mihail Sturdza respectă foarte fidel, au descoperit cercetătorii, planul lui Moruzi de la începutul secolului, și are viață mult mai lungă – dacă primul a rezistat ceva mai mult de 20 de ani, cel refăcut de Sturdza rezistă aproape 40 de ani, până în 1880, când iarăși este pus la pământ de foc. Acesta este peticit și se continuă activitatea acolo până în 1900, când autoritățile decid că în locul lui trebuie ridicată o construcție grandioasă, care să semene cu gara, teatrul național și universitatea.

Astfel că Palatul devine misiunea de viață a arhitectului Ion D. Berindey. Lucrările de refacere începute la 1906 au fost întrerupte de Primul Război Mondial, iar noul palat a fost finalizat la 1925. Pentru a feri palatul de incendii, care i-au marcat existența, Berindey și Henri Coandă au lucrat la o formulă rămasă secretă pentru a crea un material rezultat din amestecarea ipsosului cu uleiul fierbinte, care imită perfect lemnul de stejar. Lambriurile astfel create s-au păstrat impecabil până astăzi, fiind sculptate cu aparatura de pirogravură.

Ceasornicul din turn, punctul de atracție

Punctul de atracție al palatului este însă ceasornicul amplasat în turnul înalt de 55 de metri, de unde, prin ferestrele mici, poate fi admirat centrul orașului.

Ceasornicul are un sistem de acționare complex, cu un mecanism care se încarcă automat la 12 ore, cu o greutate de 120 de kilograme. La fiecare oră exactă, orologiul este programat să bată cu sistemul de opt clopote Hora Unirii, printr-un mecanism de acum 100 de ani, care a supraviețuit timpului.

Planurile de la 1807, alături de cercetările desfășurate cu ocazia renovării recente a Palatului Culturii, demonstrează nivelul surprinzător de continuitate care există între palatul lui Moruzi și actuala clădire. Arhitectul Ion Berindey a încorporat în palatul de azi mult mai mult decât se credea. Alături de segmente din fundații, o bună parte din zidurile inițiale, la nivelul parterului și chiar etajului, au fost păstrate, la fel cum vechiul plan l-a influențat pe cel nou.

Prof. dr. Laurențiu Radvan:

”Mai mult, arhitectul deși a rupt cu stilul arhitectonic anterior, preferând o variantă neogotică, a păstrat elemente importante din simetria vechii clădiri. (…) Toate acestea reprezintă suficiente argumente să integrăm istoriile palatului, atât cel ridicat de Alexandru Moruzi și refăcut de Mihail Sturdza, cât și reconstrucția inițiată de arhitectului Berindey”, a conchis prof .dr. Radvan.

Astăzi, Palatul Culturii reprezintă una dintre principalele destinații turistice ale Iașiului, aducând peste 350.000 de vizitatori anual.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro