Sute de elevi sosesc în fiecare zi la cursuri, la o școală din Taiz, un oraș din sud-vestul Yemenului, care în 2004 avea o populație de peste două milioane de locuitori.
În țara devastată de războiul început în 2014, nimic nu mai este ce ar trebui să fie.
Școala e, de fapt, o ruină. Profesorii nu primesc salarii, deoarece nu mai există resurse.
Iar când unul dintre profesori nu ajunge la ore, locul îi este ținut de Ahmed, un băiețel de doar 9 ani, care merge în fața clasei și ține lecțiile.
„Îi învăț pe copii ce am studiat deja. Cele mai ușoare pentru mine sunt Coranul și științele”, spune el pentru BBC.
Ahmed s-a născut orb. Cea mai mare parte a vieții sale s-a desfășurat în timpul conflictului interminabil. Așa că știe exact ce vrea.
„Vrem o școală nouă, scaune, ferestre, table, lumini, baterii. Vrem să reconstruim etajul de sus, o ușă, ca să nu ne mai bată vântul și soarele. Ferestre, să nu ne mai plouă”, spune el.
Școala la care Ahmed învață și predă în același timp s-a închis în 2016, când a fost ocupată de rebelii Houthi, care contestă autoritatea guvernului.
S-a redeschis, apoi, după ce forțele guvernului i-au alungat pe rebeli. Zgomotele răboiului mai pot fi auzite însă zilnic din clasele fără ferestre.
„Mereu auzim zgomotele. Când le aud, am senzația că o să mor”, spune Ahmed, care tresare după fiecare explozie din depărtare.
Printre sutele de copii care insistă să vină la școală în fiecare zi sunt mulți ambițioși, chiar dacă speriați.
„Suntem speriați că am putea călca peste mine. Venim în pericol și plecăm în pericol. Dar vrem să învățăm și să devenim doctori sau ceva asemănător. Pentru noi mereu este periculos. Vrem ca războiul să se termine”, a declarat, pentru BBC, Khulod, o fetiță care învață la școală.
O criză umanitară de proporții
Conflictul din Yemen a început în 2014, între guvernul de la Sanaa și rebelii Houthi, susținuți de Iran.
Războiul a escaladat după un an, când Arabia Saudită și alte opt state arabe, sprijinite de SUA, Marea Britanie și Franța, au început un bombardament aerian asupra rebelilor.
Această strategie americană, începută de Barack Obama, a fost continuată cu și mai mult sprijin de Donald Trump.
Între timp, conflictul a generat o criză umanitară de proporții și în jur de 110.000 de morți.
Din cele 29 de milioane de yemeniţi, 24 de milioane au nevoie de asistenţă umanitară, apreciază ONU. Circa 2,3 milioane de copii suferă de malnutriţie acută, iar 400.000 dintre ei, mai mici de 5 ani, ar putea muri dacă nu primesc urgent alimente.
La începutul acestei luni, Joe Biden a anunțat că SUA vor înceta sprijinul pentru acțiunile ofensive derulate de Arabia Saudită și de alte state arabe în Yemen.
„Ne intensificăm diplomaţia pentru a pune capăt războiului din Yemen, un război care a creat o catastrofă umanitară şi strategică”, a spus Biden, care a menţionat că administraţia sa va sprijini o iniţiativă condusă de ONU care să impună o încetare a focului în Yemen şi să restabilească negocierile de pace.
Acest război trebuie să se încheie şi, pentru a sublinia angajamentul nostru, punem capăt întregului sprijin american pentru operaţiuni ofensive în războiul din Yemen, inclusiv vânzărilor relevante de arme.
Joe Biden:
Contribuții financiare „insuficiente”
Luni, 1 martie, mai multe guverne şi donatori individuali au participat la o întâlnire virtuală organizată de Elveţia şi ONU la Geneva, în contextul în care violenţele dintre rebelii Houthi şi guvern escaladează în Marib, nordul Yemenului.
În deschiderea reuniunii, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut donatorilor să acorde asistenţă financiară în valoare de 3,85 miliarde de dolari (aproximativ 3,18 miliarde de euro) pentru a preveni situaţia în care foametea va cuprinde cu totul Yemenul, această ţară foarte săracă din Peninsula Arabică unde „copilăria este un iad”.
Oficialii ONU nu au fost mulțumiți la final, notează AFP, citată de Agerpres.
„Rezultatul reuniunii de astăzi (…) este dezamăgitor”, şi-a exprimat regretul Guterres, explicând că angajamentele sunt mai mici decât contribuţiile financiare din 2020, care, la rândul lor, au fost cu 1,5 miliarde în minus faţă de totalul de 3,4 miliarde de dolari necesari.
„Milioane de copii, femei şi bărbaţi din Yemen au nevoie disperată de ajutor pentru a supravieţui. Reducerea asistenţei echivalează cu o pedeapsă cu moartea”, a deplâns într-un comunicat situaţia secretarul general al ONU.
„Le mulţumesc celor care s-au angajat cu generozitate şi le cer celorlalţi să se gândească din nou la ce pot face pentru a contribui la prevenirea celei mai grave foamete pe care lumea a cunoscut-o în ultimele decenii”, a insistat Antonio Guterres.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!