Prunariu a absolvit Facultatea de Aeronave a Institutului Politehnic din Bucureşti (1976), în această perioadă fiind deja pilot sportiv în cadrul aerocluburilor din Bucureşti şi Braşov.

Drumul spre Cosmos a început la Bacău, într-o unitate militară

Începutul carierei de cosmonaut e una inedită. „Dacă spun din întâmplare… Soarta m-a dirijat spre spațiul cosmic. S-au întâmplat o serie întreagă de lucruri care puse cap la cap m-au dus acolo. Primul lucru interesant a fost faptul că după ce-am terminat facultatea, soția mea fiind studentă, colegă cu un an mai mic, m-am gândit că trebuie să fac serviciul militar până termină ea.

Am primit loc de recrutare la Bacău, în 77, în primăvară. Dacă nu aș fi intrat atunci în serviciul militar, n-aș fi aflat de selectările pentru cosmonauți. Pentru că anunțul s-a făcut în interiorul acelei grupe de ingineri care își efectua serviciul militar acolo, la Bacău, în acea perioadă”, a dezvăluit Prunariu, la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, de pe GSP.ro.

Au fost aleși șapte posibili viitori cosmonauți. Doi au renunțat de bunăvoie pe parcurs, iar până la urmă au rămas doar trei. Care au intrat într-un program special de pregătire:

„Am avut o serie de investigații medicale care nu se făceau în România, le-am făcut la Moscova. Investigația organelor interne cu niște izotopi introduși în sânge și care circulau prin corp. Eram înregistrați cu un scaner, pe vremea aceea nu exista tomograf sau RMN. Pe final am rămas doar doi să continuăm programul: eu și cu Mitică Dediu”.

După o perioadă de pregătire în România, cei doi români au ajuns la Moscova. Acolo avea loc pregătirea teoretică și tot ce însemna pregătirea pentru a ajunge în spațiul cosmic.

Zborul spre Cosmos a avut loc pe 14 mai 1981, la ora 20:17

„Eram o grupă formată din candidați din Bulgaria, Ungaria, Cuba, Mongolia, România, apoi a venit și Vietnam. Orașul cosmonauților era organizat ca o garnizoană militară. Doi ani de zile am avut cursuri câte 8 ore pe zi, multă teorie, examene, zboruri cu avioane, salturi cu parașuta, mult simulator, apoi a venit zborul propriu-zis. Vorbeau în rusește și ne uitam ca mâța-n calendar”, spune Prunariu.

Pe 12 mai, cu doar două zile înainte a fost anunțat că a fost desemnat pentru efectuarea primului zbor cosmic româno-sovietic. Astfel, în seara zilei de 14 mai 1981, la ora 20:17, ora Bucureştiului, a decolat în spaţiul extraterestru cu nava „Soiuz 40”.

Echipajul Soiuz 40: Prunariu și Popov FOTO
Facultatea de Inginerie Aerospațială

„Mi-a fost cu o zi înainte, când au început să mă năpădească tot felul de gânduri negre. Ce va fi, cum va fi și ce va fi dacă…? Dacă nu vom reuși, dacă racheta va păți ceva? În ziua lansării, succesiunea a fost atât de rapidă, totul după un program bine stabilit, încât n-am mai avut timp să mă gândesc. Ne-am dus două ore în navă și cu puțin timp înainte de decolare ne-am pus mănușile, am închis casca, am ermetizat tot”, recunoaște acesta.

Plecarea a avut loc de la Baikonur, în Kazahstan, unde este baza de lansare, Cosmodromul. Iar partenerul de zbor a fost rusul Leonid Popov: „El mai zburase în Cosmos cu un an înainte, pentru șase luni. El era foarte familiarizat și cu nava cosmică, și cu stația orbitală”.

Racheta care i-a dus în Cosmos avea 300 de tone, 50 de metri înălțime, iar odată ajunși acolo au efectuat joncţiunea cu complexul orbital „Saliut 6-Soiuz-T4”.

Au „petrecut” cu coniac Dobreta, dus ilegal în Cosmos

După ce s-au „împrietenit” cu o sticluță de 200 de ml de coniac Drobeta, Prunariu și Popov, alături de cei doi ruși aflați pe stația spațială, au început lucrul.

Le-am dus și eu un cadou. Ceva românesc! O sticluță de coniac Drobeta, de 200 ml. Nu am putut duce cantități mari. O sticlă de vin era prea mare și nu o puteam ascunde. E ilegal, teoretic, să duci alcool în spațiul cosmic.

Dumitru Prunariu, cosmonaut:

„Am avut multe experimente de efectuat, multe propuse de partea română. Le-am efectuat pe toate, iar unele experimente s-au colectat și s-au adus pe Pământ”, spune cosmonautul român.

Revenirea pe Pământ a avut loc la 22 mai 1981, după 7 zile, 20 de ore şi 41 de minute. În urma acestui zbor, Dumitru Prunariu a devenit primul cosmonaut român şi al 103-lea cosmonaut din lume.

La bordul stației orbitale „Saliut 6” FOTO Arhivă personală

„Dacă nu se deschidea parașuta la aterizare acum aveam un monument la locul respectiv! Dar m-aș duce din nou! Vă spun sincer! Te îndrăgostești de ce vezi, atâtea detalii, atât de multe nuanțe. Modificări în timp real, curenți oceanici, zone tropicale. Vezi zone poluate, zone defrișate, zone cu explozii nucleare. Eu mi-am dorit să zbor încă de când eram mic”, a mai spus acesta.

4,5%

dintre cei care au zburat în spațiul cosmic au murit în timpul expedițiilor.

În anul 1981, Dumitru Prunariu a primit titlul de onoare suprem de „Erou al R.S. România”. De asemenea, Uniunea Sovietică i-a decernat titlul de „Erou al URSS”, Ordinul Lenin şi „Steaua de Aur”, pentru săvârşirea cu succes a primului zbor cosmic cu participarea unui cetăţean român.

 
 

Urmărește-ne pe Google News