Puțini sunt cei care știu povestea lui Emanoil Gojdu, omul care s-a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania și din Ungaria, redactând proclamaţia „Înştiinţarea către Românii de legea răsăriteană neunită”.

S-a năcut pe 9 februarie 1802, la Oradea, într-o familie originară din Moscopole, aromână. După terminarea liceului în orașul natal, Gojdu a urmat studiile universitare juridice la Budapesta, Bratislava și Viena. În 1824 și-a început cariera de avocat la Budapesta, ca stagiar la biroul unui avocat sârb. În scurt timp, Gojdu s-a afirmat și și-a deschis propriul birou de avocatură. După ce a absolvit cursurile Academiei de Drept, s-a stabilit la Budapesta, unde a fost numit practicant la Tabla Regească, conform Enciclopediei României.

În contextul izbucnirii revoluţiei paşoptiste şi în Transilvania (1848), Gojdu a încercat să găsească alături de fruntaşii români din Banat şi Câmpia de Vest, o soluţie care să se potrivească Proclamaţiei de la Blaj, din 3/15 mai 1848. Faţă de românii ardeleni, cei din Banat şi Câmpia de Vest aveau păreri mai moderate, neexcluzând o posibilă colaborare cu maghiarii.
Pe 21 mai 1848, în casa lui din Oradea, a redactat proclamaţia „Înştiinţarea către Românii de legea răsăriteană neunită”, prin care de preconiza o mare adunare populară la Timişoara, pentru data de 25 iunie 1848, unde fiecare comitat ar fi trebuit să îşi trimită reprezentanţii. Adunarea nu a avut loc însă niciodată.

În aceeaşi perioadă, Emanoil Gojdu a redactat „Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat”, prin care se exprima aderenţa la Casa de Habsburg şi se cerea independenţa românilor faţă de Mitropolia sârbească de la Carlovit. Câțiva ani mai târziu, Gojdu a fost numit prefect al judeţului Caraş, care avea populaţie majoritar românească.

 

Gojdu s-a retras din viața politica militantă în 1869, fiind numit, la Budapesta, consilier la Curtea de Casație, funcție pe care a deținut-o pana la moartea sa, in februarie 1870.

În testamentul lui făcut la data de 4 noiembrie 1869, omul politic şi-a lăsat averea „acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă”, pentru acordarea de burse studenţilor şi pentru ajutorul preoţilor. În acest sens a fost constituită o fundaţie.

Doar partea imobiliară a activelor fundației, reprezentată de un complex de opt corpuri de clădire situate în centrul Budapestei, a fost evaluată la peste 12 milioane de dolari, iar restul moștenirii a fost evaluată la aproximativ 800 milioane de dolari. Averea Fundației Gojdu este estimată acum la aproape 1 miliard de euro.

În octombrie 2005, prim-ministrul în funcție, Călin Popescu Tăriceanu și ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cu guvernul maghiar un acord care prevedea înființarea unei fundații publice româno-ungare „Gojdu”. Aceasta ar fi urmat să fie susținută anual financiar de cele două guverne – având ca bază patrimoniul lasat moștenire de Emanoil Gojdu. Scopurile fundației ar fi fost selectarea de bursieri români sau maghiari, sprijinirea funcționării muzeului și a bibliotecii „Emanoil Gojdu”, precum și susținerea de manifestări expoziționale, conferințe și programe științifice, potrivit wikipedia.org.

Criticii acestui acord, promovat legislativ printr-o Ordonanță de urgență, au susținut ideea că ca prin adoptarea acesteia România s-ar afla în situția în care practic ar ceda gratuit patrimoniul „Fundației Gojdu”, în favoarea statului maghiar. În martie 2008 Președinția României a semnat un decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului 183/2005 pentru ratificarea Acordului privind înființarea Fundației Gojdu.

Pe 9 februarie 2018, la împlinirea a 216 ani de la nașterea lui omului politic, la Oradea,  statuia lui Emanuil Gojdu, demontată din Piața Unirii în martie 2015, sub pretextul lucrărilor de reamenajare, zace, năpădită de buruinei în ștrandul Ioșia. Conform bihoreanul.ro, pe Facebook, oamenii s-au mobilizat pentru un protest față de Primărie: „Dragi orădeni, vă invit să fiți alături de mine la ceas aniversar. Sunt 216 ani de la nașterea mea. Din păcate, nu mă pot deplasa, așa că vă invit să mă vizitați în locul meu de cazare temporară, ștrandul Ioșia din Oradea”, se arată pe pagina evenimentului, intitulată chiar „Ziua mea de naștere la Ștrandul Ioșia”, informează activenews.ro.

Un român care lucrează pentru Google își caută familia pe Facebook. Părinții l-au abandonat într-o gară din Bihor acum două decenii

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News