ComenteazăAstfel, timp de mai mulți ani de pe străzile din București au dispărut adevărate bijuterii arhitecturale. La ordinul lui Ceaușescu au fost distruse și 22 de lăcașuri, iar planul dictatorului era mult mai amplu.
”După
multe nopți nedormite am găsit salvarea”
Atunci,
inginerul Eugeniu Iordăchescu, supranumit “Inginerul Raiului”, a
venit cu o idee: mutarea blocurilor, dar mai ales a bisericilor
care-l deranjau pe dictator! Conform specialiștilor în construcții,
existau două modalități de a realiza mutarea.
Demontarea
structurii și reasamblarea ei la destinație sau mutarea structurii
în întregime. În cel de-al doilea caz structura este ridicată și
împinsă pe niște șine introduse temporar sub ea. Aceasta din urmă
e cunoscută de către specialiști sub denumirea de translare.
”După multe nopți nedormite am găsit și eu un fel de tavă pe care să o bag sub clădire și să o mut fără să o dărâm. Am brevetat ideea și am început să o folosesc. Ceaușescu nu s-a opus. Am mutat în felul acesta 12 biserici și 12 imobile. Unele blocuri le-am mutat cu locatarii în ele, fără să opresc alimentarea cu apă, energie electrică și toate utilitățile”, spunea Iordăchescu, pentru Libertatea în 2018.C
Puțin lovite, dar stând încă în picioare, vechile biserici ortodoxe pot fi găsite în București, după ce au scăpat de demolarea frenetică a capitalei României din anii 1980 ordonată de fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu. Cel puțin zece bijuterii ale patrimoniului religios din România din secolele 16-19 au supraviețuit datorită unui tur de forță ingineresc: au fost mutate și ascunse.
Reportaj al celor de la France 24:
Prima
biserică translată:
“Biserica
ansamblului Schitul Maicilor”
Conform
celor de la Rezistența Urbană, între 1982-1988 au fost translate
biserici, clopotnițe sau palate bisericești pentru a le da la o
parte din calea blocurilor care placau noile artere trasate sau
arterele vechi supralărgite.
De exemplu, Biserica ansamblului Schitul Maicilor a fost prima salvată în iunie 1982, fiind mutată 245 de metri în spatele unor blocuri înalte. A urmat Biserica și clopotnița ansamblului Mănăstirii Mihai Vodă construită în anul 1594 de Domnitorul Mihai Viteazul. Iordăchescu a deplasat biserica pe cea mai lungă distanță de 289 de metri.
Cea
mai grea mutare pentru Iordăchescu a fost la Palatul Sinodal din
complexul Mănăstirii Antim.
„Era
cu adevărat o lucrare total ieșită din proporția a ceea ce
făcusem până atunci. Are 52 de metri lungime, 25 metri lățime, 3
nivele și o greutate de 9.000 de tone – adică echivalentul unei
garnituri de tren cu 900 de vagoane. O treaba foarte dificilă… Era
pentru prima dată când am mutat o clădire cu instalația de
încălzire centrală în funcțiune, cu apă și canal. Am făcut o
mișcare de rotire, după aceea o deplasare. După ce l-am instalat,
ni s-a spus să-l mai deplasăm 13 metri! Și asta pe un ger de -20
de grade, în februarie”, își amintea inginerul pentru
Libertatea.
Ultima
biserica translată de inginerul Iordăchescu a fost Biserica Sf.
Ștefan – Cuibu cu Barză. Datează din anul 1760 iar la cutremurul
din 1977 a fost avariată și consolidată. „După terminarea
lucrărilor de restaurare, a fost propusă spre demolare. În anul
1987, biserica în greutate de 1.650 de tone, a fost deplasată spre
sud la o distanță de 16 metri, fiind translata sub un unghi de 40
de grade”, scriu
cei de la b365.ro.C
Am plecat de la principiul unui ospătar care ține pe o tavă un număr de pahare pline cu un anumit lichid. El merge printre mesele unui restaurant și nu se întâmplă absolut nimic cu lichidul, nu pică. Această a fost ideea de la care am pornit, că la baza construcției să realizez o platformă de beton, ca o tavă imensă. Sub aceasta, se instalează sinele și boghiurile. Translarea se face fie prin tragere, fie prin împingere, în funcție de configurația terenului.
Eugeniu Iordăchescu în cartea “Un salvator al monumentelor de arhitectură”:
Lăcașurile
de cult ortodoxe mutate în București:
•
1982:
Biserica ansamblului Schitul Maicilor (str. Schitul Maicilor, dealul
Arsenalului / cartier Uranus)
•
1983:
Biserica Olari (Calea Moșilor)
•
1984:
Biserica Sf. Ilie-Rahova (Calea Rahovei)
•
1985:
Biserica și clopotnița ansamblului Mănăstirii Mihai-Vodă (str.
Arhivelor, dealul Mihai-Vodă / cartier Izvor)
•
1985:
Palatul Sinodal din complexul Mănăstirii Antim (str. Antim)
•
1986:”Biserica
Sf. Ioan-Nou (Piața Unirii)
•
1986:
Biserica Sf. Gheorghe-Capra (str. Fântânica / cartier Pantelimon)
•
1988:
Biserica Sf. Ștefan – Cuibu cu Barză (str. Știrbei-Vodă)
Canadienii
l-au chemat să mute Primăria Toronto
În
1988, Eugeniu Iordăchescu a primit o comandă din Canada, dar
Securitatea i-a blocat plecarea din România.
”Trebuia
să mut clădirea Primăriei Toronto mai în spate, pentru a permite
construirea unei aripi noi fără ca activitatea să fie întreruptă
în instituție. Ei nu aveau această tehnologie. Am fost de acord și
am întrebat autoritățile statului socialist dacă mă lasă să
plec. Toată lumea a fost de acord, iar eu am comunicat în Canada că
vom muta primăria Toronto. Ei au cumpărat biletele de avion și
când să plec, cineva de la Securitate s-a sucit și nu mi-a mai dat
voie să plec. A fost scandal internațional, dar Securității nu îi
păsa”, povestea Iordăchescu pentru Libertatea.
“Inginerul
Raiului” a murit acum doi ani
În
ianuarie 2019, Iordăchescu a încetat din viață, la vârsta de 89
de ani. În 2016 a primit cea mai înaltă distincție a Bisericii
Ortodoxe Române – “Crucea patriarhală pentru mireni” pentru
meritele aduse.
„Biserica arată în mod deosebit recunoștință pentru Domnia sa pentru faptul că prin experiența dumnealui, cu darurile pe care le-a primit de la Dumnezeu și le-a cultivat, a lucrat și a fost și sfetnic pentru trei patriarhi ai României. Vă mulțumim pentru osteneala dumneavoastră, pentru ceea ce ați făcut, pentru faptul că dumneavoastră reprezentați pe acei români care țin la istoria lor și care au făcut ce a fost posibil pentru a salva cât s-a mai putut salva”, a fost mesajul pe transmis de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În acel moment mai dificil, cum era cel din perioada comunistă, nu a fost simplu și a fost o conjunctură deosebită.
Eugeniu Iordăchescu, inginer:
Un
bloc din București a fost mutat, cu oamenii în el
Inginerul
Marian Ștefan a participat la mai multe mutări alături de
Iordăchescu. Iar cea mai importantă și cea mai lungă din
București fiind mutarea unui bloc de pe bulevardul Republicii, în
iulie 1985.
“E important de precizat că oamenii erau în apartamentele lor la translare! Și au beneficiat de toate utilitățile. Fie că vorbim de telefon, instalații sanitare, apă sau energie electrică. Nu a existat niciun fel de problemă. În jurul orei 17.30 – 18.00, îmi amintesc că blocul de pe Republicii a ajuns la destinație. A fost o adevărată armată de oameni care și-a adus aportul în mutarea blocului. S-au făcut din nou verificări, apoi s-a realizat fundația definitivă”, a povestit Ștefan pentru Libertatea.