ComenteazăAtunci când prințul Naruhito era în ultimele săptămâni la Oxford și-a făcut timp pentru a revizita locurile sale favorite. A înțeles că atunci când se va întoarce nu va putea să se bucure de oraș așa cum o făcea ca student, citează BBC din memoriile prințului.
”Orașul va fi la fel. Ceea ce va fi diferit. va fi poziția mea în viață”, a scris prințul Japoniei în memoriile sale. ”Când mă gândeam la acest lucru eram am fost curprins de un sentiment ciudat de neliniște și am dorit ca timpul să se oprească”, spune Naruhito, în contextul în care Parlamentul japonez a votat lege ce permite împăratului Akihito să abdice și să predea tronul prinţului Coroanei, Naruhito, deschizând astfel calea primei abdicări în Japonia din ultimii aproximativ 200 de ani.
Prințul moștenitor, Naruhito, 59 de ani, a arătat că este pregătit și va urma calea părinților săi, spunând că vrea ”să stea aproape de oameni”.
Dar, prințul, care în trecut părea să se ciocnească cu birocrații care se ocupă de familia regală, a vorbit de asemenea despre aducerea „unei brize proaspete” monarhiei.
Monarhia japoneză este o instituție care se confruntă cu multiple provocări, printre care problemele de succesiune, lipsa de personal și problemele de sănătate mintală ale soției prințului, prințesa Masako.
Prințul și-a cunoscut soția în 1986, după ce s-a întors de la Oxford, o absolventă de Harvard, fluentă în mai multe limbi străine, care a absolvit cursurile pentru a deveni diplomat. După ce a curtat-o mai mulți ani, în 1993, a fost de acord să se căsătorească. Într-un interviu, Masako le-a spus reporterilor că a acceptat cererea în căsătorie după ce el i-a spus ”Poate că îți e teamă și ești îngrijorată să te alături Casei Imperiale, dar te voi proteja întreaga mea viață”.
Odată căsătoriți au început să apară speculațiie privind posibilitatea acestora de a produce un moștenitor de sex masculin, deoarece Japonia nu permite femeilor să moșteneasă tronul. Legat de acest lucru, în 1994 prințul a comentat ”Dacă e prea multă agitație, cred că barza ar putea fi supărată”.
În 2001, cuplul a avut o fiică, prințesa Aiko, dar acest lucru nu a rezolvat problemele de succesiune. Curând după aceea, prințesa moștenitoare Masako a început să dispară din viața publică, provocând speculații privind sănătatea sa.
La o conferință de presă din 2004, prințul le-a spus jurnaliștilor că soția sa ”s-a extenuat complet” încercând să se adapteze la viața de la palat. Mai târziu casa imperială a anunțat că Masako suferă de depresie. De mai bine de un deceniu, prințesa a stat mai mult departe de ochii publici.
În 2014, Masako a participat la primul banchet oficial în 11 ani, iar un an mai târziu l-a însoțit pe soțul său într-o vizită oficială în Tonga. Dar prințul a spus în 2016 că încă mai are ”ucrușuri și coborâșuri”.
Prinţului moştenitor al Japoniei îi place să joace tenis, să facă jogging şi apreciază drumeţiile montane, fiind în acelaşi timp pasionat de violă şi susţinând deja concerte în public.
La Oxford a studiat transportul pe apă pe Tamisa și a vorbit mereu cu mult drag de atunci despre râul din capitala Marii Britanii.
De când s-a născut fiica sa, el și-a asumat rolul de tată, iar la nivel internațional, a participat la mai multe conferințe în care s-a vorbit despre managementul apelor.
În februarie 2015, când lumea era pregătit să marcheze 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, prințul a spus că este „important să privim în trecut într-un mod smerit și să transmitem corect experiențele tragice ale războiului”.
Comentariile sale au fost interpretate de unii ca un avertisment împotriva politicienilor naționaliști care au o viziune revizionistă asupra istoriei. Potrivit experților, naționaliștii și problema succesiunii dinastice sunt considerate cele mai mari obstacole în calea reformării monarhiei.
Problema succesiunii este una din ce în ce mai serioasă pentru Casa imperială japoneză care presupune eliminarea femeilor din linia dinastică. De altfel, în ultima perioadă s-a vorbit tot mai mult despre cazul prințesei Mako, care va părăsi casa regală și își va pierde statutul obținut prin naștere, după ce se va căsători cu un om de rând.
Odată ce va deveni împărat, Naruhito va fi extrem de ocupat, deoarece deși în Japonia postul împăratului este unul ceremonial, există și roluri constituționale pe care trebuie să le îndepliniească, la fel ca și evenimente culturale și publice la care trebuie să participe.
Analiștii susțin că este important de observat în continuare felul în care va evolua relația dintre Naruhito și fratele său mai mic, care este moștenitorul tronului și apoi cu nepotul său, prințul Hisahito, care este al treilea în ordinea succesiunii.
Naruhito, născut pe 23 februarie 1960, a devenit moştenitor al tronului nipon în ianuarie 1989 după decesul bunicului său, împăratul Hirohito. El a primit în mod oficial titlul de Prinţ Moştenitor în cadrul unei ceremonii care a avut loc în februarie 1991.
Dorind să contribuie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale, Naruhito a călătorit deja în peste 30 de ţări, inclusiv în Malaysia în 2017 cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Japonia şi această ţară din Sud-Estul Asiei.