Regina-mamă Elena s-a născut la 2 mai 1896, la Atena. Principesa Elena de Grecia şi Danemarca a fost fiica cea mare a regelui Constantin I al Greciei şi a reginei Sofia de Prusia, fiind descendenta țarinei Ecaterina cea Mare, a reginei Victoria şi a lui Iacob I al Angliei, scrie descoperă.ro.
Relația Reginei Elena cu prinţul moştenitor Carol al României
Elena, prinţesă a Greciei şi Danemarcei, s-a căsătorit cu principele moştenitor al României la 10 martie 1921. Căsătoriți la Atena, Elena şi soţul ei, prinţul moştenitor Carol al României, au călătorit cu vaporul până la Constanţa.
Au ajuns apoi la București, unde au fost cazaţi temporar într-un mic apartament la Cotroceni, mutându-se după câteva săptămâni la Castelul Foişor, cea mai veche clădire de pe domeniul Peleş.
În același an în care s-a căsătorit, Elena l-a adus pe lume pe Mihai, unicul lor copil. În acea vreme România se străduia să asimileze Marea Unire din toate punctele de vedere.
Din păcate, exact când românii pregăteau încoronarea fastuoasă de la Alba Iulia a suveranilor Unirii, în relaţia dintre părinţii lui Mihai au apărut problemele.
În 1922, Principesa a petrecut luni întregi în Grecia, luându- cu ea pe Mihai. Tatăl ei era grav bolnav. Astfel de situaţii puteau fi frecvente în familiile regale, dar mariajul dintre Carol şi Elena nu a rezistat. La finele lui 1925, principele renunţă la tron şi rămâne în străinătate cu amanta, Elena Lupescu, potrivit Digi24.ro.
Regina-mamă Elena a fost martoră la abdicarea forţată a tatălui, a soţului şi a fiului ei
Prin Actul de Succesiune din ianuarie 1926, Parlamentul aprobă decizia regelui Ferdinand ca Mihai să îi urmeze la tron. În acest context, Elena de Grecia, ortodoxă practicantă şi filo-britanică, decide singură în privinţa educaţiei viitorului rege.
Odată cu abdicarea lui Carol al II-lea, dictatorul Ion Antonescu i-a cerut să se întoarcă în țară, Elena revenind în septembrie 1940 în România și primind titlul de Regină mamă și apelativul Majestate.
Ea a devenit cel mai apropiat consilier și confident al Regelui Mihai. Puterea în stat era deținută în totalitate de Ion Antonescu, care în prima parte a guvernării sale a dezlănțuit un genocid împotriva minorității evreiești, dar Regina Elena a reușit să salveze sute de oameni, meritul fiindu-i recunoscut mai târziu de Institutul Yad Vashem, care i-a conferit titlul de „Drept între popoare”.
În urma loviturii de stat de la 23 august 1944, dictatura antonesciană a fost înlocuită (după trei scurte guverne constituționale) de dictatura Partidului Comunist din România, monarhia fiind tot mai izolată și în imposibilitatea de a se opune comunizării țării.
Exilul Reginei Elena
După abdicarea forțată a Regelui Mihai, Elena a împărtășit soarta fiului ei, trăindu-și restul vieții în exil, la Florența. În ultimii ani s-a mutat, din cauza sănătății, la Lausanne, apoi la Versoix.
Regina Mamă a murit la Lausanne în ziua de 28 noiembrie 1982. În ultimele momente din viața ei i-au fost alături Mihai, Ana, nepoatele ei, dar şi alte rude şi membri ai famililor regale europene.
După lungi negocieri cu autoritățile elvețiene, Casa Regală a reușit abia acum să repatrieze trupul Reginei Mamă Elena, împlinind astfel una din marile dorințe ale Regelui Mihai, la aproape 2 ani de la moartea sa.