Femeia, de naționalitate română, l-a întâlnit pe bărbat la clubul în care lucra și cei doi au stabilit „o relație de prietenie intimă”, așa cum avea să declare spaniolul.
Curtea Provincială din Cantabria a condamnat la șase ani de închisoare o lucrătoare dintr-un club de noapte din Cantabria care a înșelat cu aproape un milion de euro, timp de trei ani, un client. Pedeapsa e cu un an mai mică decât maximumul posibil pentru fapta româncei.
Într-o sentință publicată luni și împotriva căreia este posibil să se facă recurs în fața Curții Superioare de Justiție din Cantabria, Curtea o consideră pe inculpată vinovată de înșelăciune continuată și în afară de pedeapsa cu închisoarea a stabilit o amendă de 4.320 de euro și plata despăgubirii egale cu suma fraudată (922.000 de euro).
Potrivit sentinței, femeia, de naționalitate română, l-a întâlnit pe bărbat la clubul de hostess unde lucra și cei doi au stabilit „o relație de prietenie intimă”. Profitând de această relație de încredere și „conștientă de faptul că bărbatul avea un patrimoniu important”, inculpata a plănuit „o serie de acțiuni pentru a obține cât mai mulți bani de la acesta.”
Astfel, ea cerea diferite sume „cu justificări care nu erau adevărate, precum boli, accidente și situații critice de familie, toate situații extreme care necesitau intervenție financiară pentru a putea rezolva și mai ales pentru a vindeca.”
Printre situațiile „inventate”, femeia i-a spus spaniolului că va trebui să fie supusă unei intervenții chirurgicale pentru a elimina uterul, ovarele și reconstrucția sânilor, precum și pentru o tumoare pe creier, urmate de tratamente de chimioterapie și radioterapie.
Când partea vătămată a cerut restituirea banilor și a cerut explicații, inculpata „a inventat că a fost înșelată de avocatul său din România sau de directorul băncii unde îi avea”.
În aceste cazuri, ea a povestit „situații de corupție din țara sa” și a cerut mai mulți bani „pentru a putea recupera suma totală datorată, fie pentru a debloca conturile, fie pentru că terți, precum managerul băncii sau avocatul, i-au cerut să facă acest lucru.“
Sentința explică faptul că, pentru ca bărbatul să-i dea în continuare bani, inculpata „a semnat documente de confirmare a datoriilor în care au fost avute în vedere scuzele și scopurile povestite”, aceasta „cunoscând falsitatea atât a conținutului motivelor menționate, cât și a lipsei de voință de a restitui orice sumă.“
Cu această schemă, a primit între 2015 și 2017 în total 922.000 de euro, sumă pe care bărbatul a obținut-o din vânzarea a trei proprietăți și cu cinci împrumuturi pe care le-a solicitat de la un prieten și alte patru de la bănci.
Când femeia condamnată „a avut convingerea că nu va obține mai multe beneficii economice, a întrerupt toate relațiile cu partea vătămată și a dispărut de la locul ei obișnuit de reședință”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro