Ridicată pe ruinele Curții Domnești construite de prințul Alexandru Moruzi în 1804, clădirea-simbol a Iașiului este considerată de arhitecți unul dintre cele mai frumoase și impozante palate românești. Redeschis în 2016, după mai bine de zece ani de renovări, Palatul Culturii a atras sute de mii de vizitatori anual.
Opera de-o viață a arhitectului Ion D. Berindey, Palatul Culturii, situat în centrul Iașiului, la capătul bulevardului Ștefan cel Mare, este inspirat din cele mai grandioase construcții ale Europei vestice, dar aspectul său e unic datorită amprentei pe care istoria a pus-o asupra construcției sale.
După ce clădirea Curții Domnești din 1804 a fost distrusă de un incendiu, iar cea refăcută de Mihail Sturdza în 1841 a avut aceeași soartă, pe aceste ruine, în 1907, în timpul regelui Carol I, a început construcția a ceea ce se dorea a fi un sediu administrativ. Clădirea nu a putut fi însă terminată până în 1914, când a început Primul Război Mondial, ci abia în 1925, când a fost inaugurată ca Palatul Justiției. În 1955, clădirea și-a schimbat denumirea, devenind Palatul Culturii de la Iași.
Palatul lui Berindey a rămas în picioare până astăzi, fiind supus unei restaurări majore doar între anii 2005 – 2016. În timpul renovărilor, au fost găsite hrube subterane sau bucăți din primele construcții, din secolul al XIX-lea, care au fost luminate arhitectural și acoperite cu sticlă rezistentă.
Fiind construit în perioade istorice diferite, palatul are mai multe stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc, prin variațiile influențelor europene, dar și prin implicarea de după război a reginei Maria.
Vezi si: Obiective turistice Iasi – care sunt cele mai frumoase locuri pe care le poti vizita in capitala Moldovei
Ce găzduiește Palatul Culturii
În momentul de față, Palatul Culturii găzduiește permanent patru muzee: cel de Istorie a Moldovei, Muzeul Științei și Tehnicii Ștefan Procopiu, Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul de Artă. Are, de asemenea, un Centru de cercetare și conservare-restaurare a patrimoniului cultural, compus din laboratoare care se ocupă de tot felul de restaurări, de la hârtie, lemn, pictură, ceramică etc.
În afara celor patru muzee, palatul are câteva puncte de atracție care au adus, spre exemplu, în anul 2018, aproximativ 340.000 de turiști din țară și din străinătate.
În holul de la intrarea în palat este o compoziție circulară cu diametrul de 15-20 de metri pe care se regăsesc animale fantastice.
“Compoziția circulară realizată în mozaicul pardoselii este remarcabilă. Este vorba de un Bestiarum gotic, în care sunt înfățișate tot felul de animale fantastice: acvile bicefale, dragoni, grifoni, himere și lei. Două rozete mai mici, identice, se află și la extremitățile holului de la primul etaj”, explică reprezentanții Palatului Culturii.
Cum arată Palatul Culturii în interior
Cele mai impozante săli – Sala Voievozilor și Sala Henri Coandă – au tavanul și pereții tapetați cu modele regale, într-un albastru marin care nu se mai regăsește în alte săli.
Vestigiile vechilor clădiri descoperite în timpul lucrărilor de renovare atrag vizitatorii, care se pot plimba prin încăperi cu podeaua din sticlă și admira aceste vestigii.
Pentru a feri palatul de incendii, Berindey și Henri Coandă au lucrat la o formulă rămasă secretă până astăzi pentru a crea un material rezultat din amestecarea ipsosului cu uleiul fierbinte, ce imită perfect lemnul de stejar. Lambriurile astfel create s-au păstrat impecabil până astăzi, fiind sculptate cu aparatura de pirogravură.
Orologiul, atracția Palatului Culturii
Punctul maxim de atracție al Palatului este însă ceasornicul amplasat în turnul înalt de 55 de metri, de unde, prin ferestrele mici, poate fi admirat centrul.
Ceasornicul este un orologiu cu sistem de acționare complex, cu un mecanism care se încarcă automat la 12 ore, cu o greutate de 120 de kilograme. La fiecare oră exactă, orologiul este programat să bată cu sistemul de opt clopote Hora Unirii, printr-un mecanism de acum 100 de ani, care a supraviețuit timpului.
Palatul Culturii oferă tururi ghidate în engleză și franceză cu ghizi ai muzeului, dar și ghiduri audio pentru trei dintre cele patru muzee. La Muzeul de Artă există o aplicație realizată la Iași care funcționează cu coduri tip QR care, odată scanate, oferă mai multe informații despre operele de artă expuse.
Citește și:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro