Maier lucrase la realizarea picturii peste şase luni, dar înainte de inaugurarea cinematografului, liderul local de partid a dispus pur şi simplu ştergerea picturii, motivând că întruneşte elemente ”incompatibile cu moralitatea socialistă”.
„Am intitulat lucrarea „Fericire” şi am inclus câteva simboluri, respectiv o făclie şi o pară, care reprezentau, în opinia mea, bogăţie şi rod. Activistul de partid a susţinut că este vorba de fapt de un fund de femeie şi de un penis şi a dispus desfiinţarea lucărrii. Atunci am decis să plec din ţară”, ne-a relatat Maier.
Deşi pictura a dispărut, a reluat ulterior principalele simboluri care i-au atras plasarea pe lista neagră a partidului şi care i-au decis o carieră artistică în Europa, după ce a emigrat în Germania, la Munchen.
L-a pictat pe Lucian Blaga
Maier a revenit în ţară, la împlinirea vârstei de 80 de ani, cu o expoziţie retrospectivă, în care apar şi cele două simboluri în discuţie. În expoziţie sunt atât cele mai scumpe tablouri ale sale, un autoportret, dar şi un portret la poetului-filosof Lucian Blaga, pentru care chiar marele literat i-a fost model, timp de 22 de şedinţe, în anii 50.
”Am asistat la discuţii extraordinar de interesante între Blaga şi directorul de atunci al Bibliotecii Centrale Universitare Ion Muşlea, despre alţi colegi de breaslă, cum ar fi George Topârceanu. Unelteau cum să-l pedepsească pe Topârceanu, pentru un conflict personal şi i-au stâlcit câteva versuri”, îşi aminteşte pictorul german de origine română.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro