Poveștile refugiaților care aleg cea mai periculoasă rută de migrație din lume pentru a ajunge în Spania

Mii de migranți, în special din Maroc și Senegal, și-au riscat viața în ultimii doi ani ca să ajungă în Europa, unde speră să-și găsească locuri de muncă și să câștige suficienți bani ca să-și ajute familiile rămase acasă.

ONG-ul Walking Borders o consideră cea mai periculoasă rută de migrație din lume, având în vedere numărul mare al deceselor. Conform organizației, numărul migranților care și-ar fi pierdut viața în apele Oceanului Atlantic ar putea depăși 2.000 doar în acest an.

Bărcile cu migranți plutesc în derivă și câte două săptămâni

Din ce în ce mai multe femei și copii ajung în aceste bărci care deseori plutesc în derivă zile sau chiar săptămâni până le găsește cineva. Mulți migranți mor de sete și de foame, ajung să delireze sau se îneacă. Alții se îmbolnăvesc pe drum și își pierd viața pe insule.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Nici cei sănătoși, când coboară din bărci, nu se simt în siguranță, pentru că autoritățile preferă să-i deporteze, în loc să-i trimită în Spania, de teamă că porțile deschise spre continent îi vor convinge pe și mai mulți să urmeze același drum. 

Aproape un an, migranții s-au călcat în picioare într-o tabără de refugiați insalubră, Las Raíces din Tenerife, unde, potrivit Politico, jurnaliștilor le-a fost interzis accesul. În urma unui scandal internațional, au fost însă mutați temporar în diverse hoteluri, libere în pandemie, când turiștii au călătorit mai puțin. 

Singura supraviețuitoare din peste 50 de oameni 

Recent, o femeie a fost găsită de echipajul unei nave comerciale la 220 de kilometri de arhipelagul spaniol. Aceasta era agățată de o barcă gonflabilă răsturnată și se afla „într-o stare proastă”, scrie BBC. Serviciile de urgență au transportat-o cu avionul la spital, întrucât femeia era deshidratată sever.    

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Paza de coastă a găsit în zona în care plutea supraviețuitoarea două cadavre, însă ea le-a spus oficialilor că la bord fuseseră peste 50 de persoane, acum înghițite de apele oceanului. 

Cu două săptămâni în urmă, 47 de persoane au murit în largul coastelor Mauritaniei, când o ambarcațiune a rămas fără combustibil și a plutit în derivă aproape două săptămâni, până a reperat-o paza de coastă. La bord erau și șapte supraviețuitori. 

De asemenea, după ce au rătăcit pe Oceanul Atlantic 22 de zile, la începutul acestui an, o tânără de 17 ani din Coasta de Fildeș și alte două persoane au fost salvate de forțele aeriene spaniole. Și atunci și-au pierdut viața aproximativ 50 de oameni. 

În 2020, 23.000 de persoane au ajuns cu barca în arhipelag și aproximativ 850 au murit sau au fost date dispărute pe drum, potrivit ONU.

Un senegalez care s-a ținut de cursurile de spaniolă 

Pentru că centrele de primire erau pline, autoritățile au trimis mulți migranți în hoteluri din Gran Canaria, una dintre insulele principale. Din cauza pandemiei de COVID-19, hotelurile aveau destule locuri libere, nota Euronews în mai anul acesta. Au avut un acoperiș temporar până la deportare sau, în puținele cazuri, până au luat avionul spre Spania.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Doi antreprenori care administrează mai multe hoteluri și restaurante pe insulă au găzduit sute de migranți, printre ei și Ousmane, un tânăr de 19 ani din Senegal. Visa, la fel ca toți refugiații, să-și găsească un loc de muncă și să le ofere un trai mai bun fiicei și soției lui, rămase acasă, în Senegal. 

Nu și-a întâlnit niciodată fiica, pentru că atunci când s-a născut, el ajunsese deja în Gran Canaria. „Datorită lor fac totul pentru a reuși”, sublinia tânărul pentru Euronews. 

Ca să-și sporească șansele să primească azil în Spania, Ousmane a participat conștiincios la cursurile de spaniolă oferite într-unul dintre hotelurile deschise pentru refugiați. 

O ofertă de nerefuzat: 800 de euro în loc de 2.000

Originar din Guineea, Abdul Kamara era să moară în călătoria pe Atlantic, pe care-l traversa într-o barcă pneumatică. Valurile înalte au fost aproape să-l înghită. 

„Dintr-odată, am auzit cum iese aer din barca gonflabilă”, a povestit el pentru Deutsche Welle. „Am simțit că ar putea fi sfârșitul. Mă gândeam doar la sora mea mai mică și care va trebui să se descurce fără mine. Eram în stare de șoc”. Migranții au reușit în cele din urmă să repare scurgerea și să ajungă la Fuerteventura, a doua insulă ca dimensiune din arhipelagul Insulele Canare.

Decizia să plece din țara natală a luat-o din lipsa oportunităților de muncă și s-a încumetat când a aflat că pe această rută călăuzele ofereau locuri în bărci pentru aproximativ 800 de euro, față de 2.000 de euro, cât cereau în alți ani. I s-a părut o ofertă greu de refuzat. 

Inima unei fetițe s-a oprit odată ce barca a ajuns în port

Eléne, o fetiță de 18 luni din Mali, tocmai ajunsese în portul Arguineguín din Gran Canaria cu mama și sora ei, când inima i s-a oprit și și-a pierdut conștiența, relatează The Guardian. A fost internată în spital, dar medicii n-au putut să o salveze. A murit după cinci zile, iar înmormântarea a avut loc într-un mic cartier musulman. Condițiile cu care se confruntă migranții care pleacă pe ruta Atlanticului reprezintă o moarte aproape sigură.

Păcălit de călăuză 

Younes Rida, 30 de ani, muncea ca pictor și mecanic în Maroc, țara natală. Pentru că de mai mult timp nu mai găsea nimic de lucru, a decis să se urce într-o barcă ce avea să-l ducă în Gran Canaria.

A vândut partea lui de pământ din terenul familiei ca să plătească 2.000 de euro, cât i-a cerut o călăuză, a declarat el pentru NPR. Dar a fost păcălit, călăuza l-a abandonat. Disperat, marocanul a cheltuit încă 2.000 de euro ca să ajungă în Insulele Canare. Tot ce își dorea era să meargă în Spania, la fratele lui din Sevilia, și să găsească un loc de muncă.

Dacă va fi deportat, Rida spune că va încerca din nou să ajungă în Spania.

Nu este singurul caz de acest fel. Marocanii reprezintă unul dintre cele mai mari grupuri de imigranți din Spania. Și, potrivit unui sondaj realizat recent de Arab Barometer, un grup independent de cercetare, 70% dintre tinerii marocani consideră că emigrează din cauza lipsei de oportunități economice.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro