ComenteazăSalvamont Neamț a anunțat că un turn de piatră de sute de tone din masivul Ceahlău s-a prăbușit, afectând o potecă tranzitată des de turiștii care mergeau la cabana Dochia sau pe vârful Toaca.
Specialiștii consultați de Libertatea spun că fenomenul este unul natural, favorizat și de tipul de roci care alcătuiesc masivul.
Atenționarea de la Salvamont Neamț a fost publicată pe pagina de Facebook luni dimineață, dar prăbușirea a avut loc în urmă cu câteva zile. Din fotografiile postate se poate observa cum bolovanii au pus la pământ copacii în drumul lor, după ce s-au desprins din Ocolașul Mare.
„Stânca uriașă, cântărind probabil sute de tone, a traversat poteca turistică care lega Ocolașul Mic de Cabana Dochia. Din fericire, pe traseu nu erau grupuri de turiști în momentul prăbușirii. O echipă din cadrul compartimentului prevenire, împreună cu specialistul nostru în geologie, s-au deplasat în zonă pentru a efectua o evaluare a factorului de risc. Concluzia este că prăbușirea turnului se datorează eroziunii în urma procesului îndelungat îngheț / dezgheț. La ora actuală, există fragmente de diverse dimensiuni aflate în instabilitate și care se vor desprinde ulterior, existând posibilitatea de a intersecta poteca turistică”, au precizat reprezentanții Salvamont Neamț.
Aceștia au spus că la fața locului, în partea superioară a peretelui de stâncă, a fost observată și o urmă de trăsnet „de proporție mare”, care ar fi putut cauza vibrații ce au declanșat avalanșa de stânci.
Ceahlăul – format din roci specifice
Prof. dr. Constantin Rusu, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), a declarat pentru Libertatea că fenomenul este unul absolut natural.
El a explicat că astfel de dislocări, nu neapărat la fel de mari, au loc în permanență, fiindcă masivul Ceahlău este format din roci conglomerate ce sunt chiar specifice zonei încât poartă denumirea masivului.
„Sunt
elemente rulate de dimensiunea pietrișului, prinse într-un ciment
calcaros. De aceea ploile, înghețul, dezghețul le afectează, iar
aceste materiale, care de la început nu sunt extrem de dure, încep
să se altereze. De regulă, când vorbim de blocuri mari, ele sunt
și ușor de fragmentat pe o linie tectonică, o falie mai mare sau
mică, ce poate fi într-un plan înclinat. Astfel, la un cutremur,
după o perioadă de ploi îndelungate, există, teoretic,
posibilitatea ca unele blocuri să se desprindă și să se
prăbușească”, a explicat prof.dr. Constantin Rusu.
Profesorul a accentuat că nici în acest caz, nici în situația Cascadei Bigăr, nu putem vorbi decât despre exclusiv fenomene naturale.
În cazul Bigăr, a fost o formațiune creată pe travertin, o rocă descrisă de profesor ca fiind poroasă și destul de moale, care, îmbibată cu apă de-a lungul sutelor de ani, a dus la o ruptură.
Și la Ceahlău e la fel, închipuiți-vă că natura lucrează de 10.000 de ani prin îngheț, dezgheț, precipitații, zăpadă, ploaie, lapoviță, grindină și toate acestea. Ele acționează eroziv asupra blocurilor de stâncă.
Prof. dr. Constantin Rusu:
Apa infiltrată în pereți macină piatra
Prof. dr. Sorin Baciu, de la Departamentul de Geologie de la aceeași facultate din Iași, cunoaște foarte bine zona, fiindcă a urcat de mai multe ori pe Ceahlău de-a lungul vieții și l-a studiat inclusiv din punct de vedere geologic.
Profesorul explică, la rându-i, că nu se pune problema ca omul să fi putut influența în vreun fel această distrugere, fiindcă a observat fenomene similare la marginea pereților abrupți de stâncă din Ceahlău de zeci de ani.
„Se infiltrează apă în pereți prin fisuri care se lărgesc până când, în urma fenomenului de îngheț-dezgheț, din cauza atracții gravitaționale, se prăbușește o secțiune. Este un fenomenul absolut natural, iar în orice caz, Muntele Ceahlău fiind parc național, intervențiile de genul asta sunt complet interzise și greu de realizat”, a explicat prof. dr. Sorin Baciu.
Acesta a povestit că, în urmă cu 5 ani, existau, în apropierea Ocolașului Mare, din care s-a prăbușit turnul de piatră, anumite zone în care acesta organiza expediții. Pereți de stâncă apropiați unii de ceilalți, căi înguste de avansare, chiar și un mini-ghețar existent la capătul traseului.
Însă profesorul a spus că ultima oară a intrat acum 5-6 ani, când i-a rugat pe toți să nu mai meargă, fiindcă pereții s-au distanțat și se vedea că există un risc de prăbușire.
Babele, Sfinxul din Munții Bucegi au aceeași consistență
„Fenomenul este datorat înghețului / dezghețului și poartă numele de gelifracție. Intră apa în figuri, iarna îngheață și volumul crește, vara se topește și dispare, iar piatra e împinsă milimetru cu milimetru. Toate formațiunile pe care le vedem pe Ceahlău sunt deplasate și rupte din perete în urma acestui fenomen. Masivul este format integral din conglomerate, ce sunt roci cu foarte multe astfel de fisuri și puternic afectate de fenomenul acesta de îngheț-dezgheț, ceea ce este absolut normal”, a declarat prof. dr. Sorin Baciu pentru Libertatea.
El a mai spus că astfel de rocă sedimentară mai există în Munții Bucegi, formațiuni precum Babele sau Sfinxul având o consistență similară, însă o bună parte din lanțul muntos din România e format din roci metamorfice, parțial din roci vulcanice, ce sunt mult mai dure. În Munții Rodnei sau în Făgăraș se regăsesc astfel de roci dure, a completat profesorul.