ComenteazăPraful din deșertul Sahara, împins spre Franța și alte state din vestul Europei de vântul puternic sezonier în luna februarie, nu a adus doar o culoare roșiatică spectaculoasă, vizibilă la asfințit, ci și un nivel anormal de radiații.
Acest lucru a fost confirmat de ONG-ul francez ACRO (Asociația pentru Controlul Radioactivității în Vest), care monitorizează constant nivelul radiațiilor.
Radiațiile nu sunt considerate periculoase pentru sănătate, dar conțin o doză de ironie, scrie Euronews.
Potrivit ACRO, radiațiile vin de la testele nucleare derulate de Franța în deșertul algerian la începutul anilor 60, când statul nord-african era un teritoriu francez.
Concret, experții ONG-ului spun că praful saharian a adus cu el Cesium-137, un reziduu al fisiunii nucleare, generat în timpul exploziilor nucleare.
ACRO a precizat că a testat praful colectat în regiunea Jura, aproape de granița Franței cu Elveția, la începutul lunii februarie.
Pierre Barbey, expert în protecția radiologică la Universitatea Caen și consilier științific al ACRO, a subliniat că nu este pentru prima oară când a măsurat un nivel ridicat de radiații în praful saharian.
„Îmi amintesc foarte bine că acum 30 de ani, când ACRO a fost creat (după dezastrul de la Cernobîl), am analizat nisipul provenit din Sahara. Am găsit urme de Cesium-137. La 30 de ani după momentul ăsta nu știam că vom avea încă astfel de reziduuri, la o distanță așa de mare de Sahara”, a declarat Barbey pentru Francetvinfo.fr.
„Această contaminare radioactivă, care vine de departe, la 60 de ani după exploziile nucleare, ne reamintește de contaminarea radioactivă perenă din Sahara, pentru care Franța este responsabilă”, a precizat organizația non-guvernamentală.
Vestul Europei e acum în mijlocul unui alt nor de praf saharian. În total, trei astfel de episoade au avut loc în acest sezon.
Cum a devenit Franța o putere nucleară
În dimineața zilei de 13 februarie 1960, Franța a testat prima sa bombă nucleară, botezată Gerboise Bleue. Gerboise este cuvântul francez pentru jerboa, un rozător care trăiește în deșert.
Bomba, de trei-patru ori mai puternică decât cea de la Hiroshima, a fost detonată în regiunea Tanezrouft, la aproximativ 45 de kilometri depărtare de orașul Reggane.
Inițial, autoritățile franceze au susținut că testele au avut loc în zone nelocuite ale deșertului. Ulterior s-a aflat că mii de oameni locuiau, de fapt, în apropierea acestor zone.
În total, Franța a derulat 17 teste nucleare în deșertul algerian între 1960 și 1966. 11 dintre aceste teste au avut loc după Acordurile de la Evian din 1962, care au pus capăt războiului de independență și celor 132 de ani de dominație colonială franceză.
Ulterior, campania de testare nucleară franceză s-a mutat în Polinezia. Franța a derulat acolo în jur de 190 de teste nucleare, care au luat sfârșit abia în 1996.
„Nu s-a făcut nimic pentru curățarea zonelor unde au avut loc testele”
Anul trecut, o organizație laureată a Premiului Nobel pentru Pace a cerut Franței să curețe locurile testelor nucleare din Algeria de deșeurile radioactive rămase.
„Franța trebuie să ofere Algeriei lista completă a locurilor unde au fost îngropate deșeurile toxice”, a subliniat organizația ICAN – Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare, într-un raport de 60 de pagini, potrivit France24.
ICAN a identificat elemente radioactive care au fost ori îngropate, ori sunt ușor accesibile.
„Majoritatea deșeurilor sunt în aer liber, fără securitate și sunt ușor accesibile populației, generând astfel un nivel de insecuritate sanitară și de mediu”, a avertizat ICAN.
Organizația a precizat că nimic nu a fost făcut pentru curățarea zonelor unde au avut loc testele, pentru informarea populației locale sau pentru evaluarea riscurilor.
Asta în condițiile în care expunerea la materialul radioactiv poate cauza cancer.
Obiectele contaminate au ajuns în casele localnicilor neștiutori
Diverse rapoarte, inclusiv filme documentare ale reporterului algerian Larbi Benchiha, sugerează că testele au lăsat urme de neșters în comunitățile locale, scrie Deutsche Welle.
Când francezii au pus capăt testelor din Algeria, au îngropat în deșert obiecte contaminate – metal de la turnurile pe care au fost activate bombele, piese ale avioanelor care au zburat în norul radioactiv pentru a măsura nivelul radiațiilor sau ale camioanelor militare lăsate în raza exploziei cu scopul de a măsura puterea deflagrației.
Fără să știe la ce pericol se expun, localnicii au colectat bucățele din metalul radioactiv dezgropat cu timpul de vânt și le-au transformat în bijuterii sau ustensile de bucătărie.
În total, în jur de 27.000 până la 60.000 de persoane au fost afectate într-un fel sau altul, potrivit Al Jazeera, care citează estimări diferite ale oficialilor francezi și algerieni.
„Faptul că oamenii nu au fost conștienți de pericolul acestui material este criminal”, a declarat jurnalistul Larbi Benchiha, acum câțiva ani, pentru Al Jazeera.
Jurnalistul spune că localnicii din Reggane i-au oferit informații cu privire la numărul tot mai mare de cazuri medicale neobișnuite care au început să apară în anii 70 și care continuă – copii cu membre atrofiate, cancere ale ficatului, stomacului și pielii și altele.
Autoritățile de la Paris au instituit un mecanism de compensare al persoanelor afectate de testele nucleare derulate în Algeria și în Polinezia.
Anul trecut, când Franța a marcat 60 de ani de la debutul testelor, doar câteva sute de persoane fuseseră însă compensate, inclusiv un singur algerian, potrivit Deutsche Welle.