Potrivit Institutului de Meteorologie, o temperatură de 37,4 grade, un record pentru această perioadă a anului, a fost înregistrată în provincia estică Guantanamo, unde este situată celebra bază navală americană cu acelaşi nume.
Norul a acoperit deja alte insule sau zone din Caraibe, printre acestea numărându-se Jamaica, Puerto Rico şi Republica Dominicană şi a început să invadeze cerul în estul Cubei. În Havana, prezenţa norului de praf va fi simţită în special joi şi vineri, potrivit specialiştilor.
Se observă ”zone cu praf din Sahara deasupra capitalei cubaneze”, a notat, pe Facebook, meteorologul cubanez José Rubiera.
Cum a apărut acest fenomen
Fenomenul este cauzat de o masă de aer cald şi uscat, care conduce la creşterea temperaturilor şi blochează totodată formarea ciclonilor tropicali.
Creaţi de furtuni de nisip şi praf saharian, aceşti nori călătoresc în Caraibe purtaţi de vânt. Acesta este un fenomen normal în acest sezon, însă, anul acesta, concentraţia de praf este ”cu mult peste normal”, a precizat Rubiera.
„Doctorul Olga Mayol, de la Universitatea din Puerto Rico, o insulă puternic afectată de acest nor de praf, estimează că anul acesta intensitatea este cea mai mare din ultimii 50 sau 60 de ani”, a spus el.
Acest lucru ”provoacă o deteriorare semnificativă a calităţii aerului”, a indicat omul de ştiinţă cubanez Eugenio Mojena, adăugând că acest nor este încărcat cu materii ”extrem de nocive pentru sănătatea umană” şi pentru ”ecosistemele marine şi terestre”.
Acesta conţine ”minerale precum fier, calciu, fosfor, siliciu şi mercur, şi virusuri, bacterii, ciuperci, acarieni patogeni, stafilococi şi contaminanţi organici”, a adăugat Mojena.
Doctorul Francisco Duran, şeful Departamentului de Epidemiologie din Ministerul Sănătăţii, a avertizat că acest nor ar putea ”agrava afecţiunile respiratorii şi alergice” într-un moment în care insula tocmai a declarat că pandemia de coronavirus este sub control, cu un singur caz nou raportat miercuri, pentru un total de 2.318 cazuri, din care 85 de decese.