Praful din atmosferă, criminalul nevăzut. Care sunt zonele din București unde poluarea este de peste patru ori mai mare decât limitele admise

• Traficul aglomerat din București aduce și o mare poluare. Emisiile de particule în atmosferă în București sunt, în anumite momente ale zilei, de 4,5 ori peste nivelul maxim legal, potrivit graficelor prezentate de Airly, un startup din Polonia cu senzori în mai multe țări, inclusiv în România.
• Când la traficul aglomerat se adaugă reducerea suprafețelor verzi, a parcurilor, dezvoltarea imobiliară și cea industrială, emisiile din atmosferă depășesc mult limita admisă și ne pot pune sănătatea în pericol.
• Pulberile din atmosferă pot provoca, după o expunere îndelungată, cancer. Cei mai expuși sunt copiii, bătrânii și femeile gravide.

Rețeaua Airly monitorizează mai mulți compuși din atmosferă cu ajutorul unor senzori. Aceștia verifică nivelurile de dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon sau particule aflate în suspensie, respectiv praful din atmosferă.

În București, senzorii Airly măsoară doar pulberile aflate în suspensie, adică acel praf care ne poate pune sănătatea în pericol.

Aceste pulberi sunt de mai multe mărimi, iar senzorii Airly măsoară poluanții cu diametrul de 1, 2,5 și 10 micrometri sau microni.

Poluarea în cifre

Libertatea a analizat datele prezentate de senzorii Airly, pentru a vă arăta în ce zone din București este mai mare poluarea cu pulberi. Cum era de așteptat, datele au arătată o poluare mai mare în zonele mai aglomerate.

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

Pulberile de 2,5 microni aflate în atmosferă erau de 4,5 ori peste limitele legale pe strada Barbu Văcărescu, iar cele sub 10 microni depășeau limitele legale de peste 3 ori, potrivit datelor de luni.

Airly a transmis un avertisment de poluare în acest caz și a atras atenția că cei mai vulnerabili sunt copiii, vârstnicii și femeile însărcinate.

Datele arată depășiri de 2,5 ori, respectiv 1,8 ori, și pe Șoseaua Viilor, în sudul Bucureștiului.

Același lucru este valabil și pentru strada Sfântul Elefterie, unde poluanții erau de aproape două și, respectiv, trei ori peste normele admise.

Recomandări

Arhiepiscopia Sucevei: a început cercetarea disciplinară a preoților care au făcut campanie pro-Călin Georgescu. „Au fost contactați deja de corpul de cercetare bisericească”

Depășiri se văd și în cazul senzorilor instalați pe Bulevardul 1 Decembrie, datele arătând niveluri de 1,8 și 2,6 ori peste cele legale.

Cum ne afectează sănătatea

Particulele sub 10 microni trec prin nas și gât și ajung în plămâni, unde provoacă inflamații și intoxicări, potrivit site-ului CalitateAer.ro, deținut de Ministerul Mediului.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Site-ul calitateaer.ro:

Cei mai afectați sunt copiii, deoarece plămânii lor nu sunt îndeajuns de dezvoltați. Expunerea pe termen lung poate duce la cancer și moarte prematură.

Surse de poluare

Cele mai frecvente surse de pulberi în atmosferă sunt:

• traficul auto – din cauza cauciucurilor și a arderii incomplete a carburanților;
• centralele de apartament și CET-urile din marile orașe.

Recomandări

Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM: „Mii de conturi au lucrat pe TikTok pentru Călin Georgescu, cu finanțare externă. Compania a ignorat cu desăvârșire sesizările instituțiilor”

La acestea se adaugă o serie de fenomene naturale, precum eroziunea rocilor și furtunile de nisip.

Vigneta pentru București

Datele privind poluarea vin în contextul în care Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 24 octombrie, o taxă de poluare pentru Capitală.

Vigneta pentru București trebuie plătită de șoferii cu mașini poluante. Cei cu autoturisme sub norma de poluare Euro 4 vor trebui să plătească de la 1 ianuarie 2020 taxa Oxigen.

De asemenea, aceștia nu mai pot trece prin centrul Capitalei decât noaptea și în weekend-uri, iar din 2022, orice mașină Euro 3 va fi interzisă în București.

În București erau înregistrate, la finele anului 2018, 1,38 milioane de mașini, adică 16,8% din totalul de 8,2 milioane existente la nivel național, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Spațiul verde, o altă problemă

Problema pulberilor din atmosferă se adaugă și celei privind lipsa de spații verzi din București.

Capitala are, în prezent, 23,21 metri pătrați de spații verzi per locuitor, potrivit statisticilor Primăriei Capitalei. Legislațiile europeană și națională prevăd un minimum de 26 de metri pătrați.

Un raport al Curții de Conturi arăta însă că Bucureștiul avea în 2014 o suprafață de doar 9,86 metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, nu 23,21, cât anunțau autoritățile locale.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă un spațiu verde de 50 de metri pătrați pe locuitor.

Printre metropolele care au suprafețe verzi mari sunt:

• Viena – 120 metri pătrați per locuitor
• Helsinki – 100 mp
• Stockholm – 86 mp
• Londra – 27 mp
• Berlin – 38 mp
• Roma – 45 mp.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro