Organizația în cauză se numește Pravfond (Fondul pentru susținerea și protecția drepturilor compatrioților care trăiesc în străinătate), înființată prin decret prezidențial în 2012, odată cu reîntoarcerea lui Vladimir Putin la Kremlin după patru ani petrecuți în funcția premier. Peste 40 de documente interne arată că Pravfond, cu sediul la Moscova, a cheltuit milioane de euro pentru operațiuni de propagandă și de promovare a intereselor Kremlinului în străinătate. Unele dintre fonduri au fost folosite inclusiv pentru apărarea în instanță a asasinului rus Vadim Krasikov, condamnat la închisoare pe viață în Germania.

Obținute de televiziunea publică daneză de la o sursă europeană din domeniul informațiilor, documentele arată că Pravfond este profund infiltrată de serviciile secrete rusești, mai ales de SVR, care se ocupă de operațiuni de spionaj și de influențare în străinătate. Unul dintre agenții importanți ai SVR din cadrul Pravfond este Vladimir Pozdorovkin, identificat drept „custodele” operațiunilor pentru țările baltice și cele nordice. Un alt agent SVR depistat este Anatoli Sorokin, „custodele” pentru Orientul Mijlociu, Republica Moldova și Transnistria. Șeful Institutului pentru Diaspora Rusă, Serghei Panteleev, apare în documente ca „manager de proiecte”. Deputat ales pe lista Partidului Comunist din Federația Rusă, Panteleev a fost inclus pe lista de sancțiuni a Marii Britanii pentru rolul său într-o unitate secretă militară specializată în operațiuni de război psihologic.

Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete rusești, spune că Pravfond pare să fie „un efort clasic de implementare a puterii soft” prin legături între spioni ai Kremlinului și organizații ale diasporei ruse.

Potrivit unui raport de securitate națională făcut public în 2020 de serviciul de informații al Estoniei, Pravfond nu este altceva decât un „sistem de protecție pseudo-legal care, în realitate, funcționează ca un fond de operațiuni”. Contraspionajul estonian afirmă că Serviciul Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB) se folosește de astfel de organizații pentru a recruta colaboratori în străinătate.

Oficial, Pravfond este susținută de Ministerul rus de Externe și de agenția Rossotrudnicestvo, care administrează fondurile pentru străinătate. Șeful Pravfond, Aleksandr Udalțov, este descris drept „un element aparte al puterii soft rusești”. Udalțov a fost inclus în 2023 pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene din cauza implicării lui în „susținerea și implementarea de acțiuni și politici care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”.

Documentele scurse arată că Pravfond s-a ocupat de finanțarea apărării în instanță a lui Vadim Krasikov, un agent FSB condamnat la închisoare pe viață în Germania pentru asasinarea comandantului ceceno-georgian Zelimhan Hangoșvili, ucis în 2019 în parcul Tiergarten din Berlin. Avocatul lui Krasikov, Robert Unger, a primit 60.000 de euro pentru serviciile sale. Plata a fost făcută direct din bugetul Pravfond, fiind aprobată de Udalțov. O sursă europeană din domeniul informațiilor spune că deține informații precum că avocatul Robert Unger a primit de fapt mai mulți bani pentru apărarea asasinului rus.

Contactat, Unger a spus că nu mai lucrează la cazul Krasikov de la pronunțarea sentinței, în 2021. Totodată, el a refuzat să răspundă la alte întrebări, invocând clauza de confidențialitate.

Documentele mai dovedesc că Pravfond a cheltuit sume importante pentru a-i apăra în SUA pe traficantul de arme Viktor But, supranumit „Negustorul Morții”, și pe traficantul de droguri Konstantin Iaroșenko. Ambii s-au întors în Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri convenit între Moscova și Washington.

În plus, Pravfond a redirecționat bani pentru finanțarea atât a unor site-uri de propagandă pro-Kremlin ce pretind că „luptă împotriva rusofobiei” și „apără limba rusă” în Europa, cât și a unor publicații marginale din unele state europene. Printre beneficiarii acestor tranzacții se numără Golos.eu, un portal online care activează de la Bruxelles și este catalogat drept un „vehicul” de critici la adresa conducerii politice și militare a Ucrainei. Contactat de The Guardian, redactorul-șef adjunct al Golos.eu, Iuri Andriicenko, a susținut că publicația sa nu a primit niciun ban de la Pravfond și că nu are nicio legătură cu statul rus. El a sugerat că altcineva a aplicat pentru finanțare de la Pravfond însușindu-și numele publicației sale.

Pravfond finanțează și Euromore, un alt portal online care promovează retorica Kremlinului sub pretextul că expune „amenințările la adresa rușilor din Europa”. Potrivit documentelor, Euromore a fost conceput pentru a acoperi golul lăsat de interzicerea canalelor de propagandă RT și Sputnik în Europa după lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.

 
 

Urmărește-ne pe Google News