Cuprins:
Una dintre explicații este legată de bani
Cu toate că miza alegerilor prezidențiale e mai mare ca oricând, după anularea scrutinului din 24 noiembrie 2024, acțiunile electorale ale partidele politice și ale candidaților independenți inspiră o atmosferă de vacanță
Reporterii Libertatea au vizitat în ultimele zile zeci de localități din județe precum Ilfov, Giurgiu, Teleorman și Olt, desprinzând o concluzie certă: după invazia afișelor de la locale, parlamentare și prezidențialele din 2024, acum situația este opusă. Una din explicații este legată de finanțări.
Cu excepția unor orașe precum Giurgiu și Alexandria, unde mai sunt câteva panouri (cu Crin Antonescu), nici în urbanul mic (Videle, Zimnicea, Mihăilești etc.), candidatul Coaliției nu există.
Cu toate că Marcel Ciolacu, prezidențiabilul PSD-PNL, era prezent anul trecut în fiecare comună, de data aceasta nu există vreo dovadă palpabilă a candidaturii lui Antonescu în localități ca 1 Decembrie, Ghimpați, Drăgănești Vlașca, Letca Nouă, Singureni, Iepurești, Botoroaga, Vitănești, Călmuțuiu de Sus, Crângeni, Mihăieși, Crâmpoia. Lista poate continua cu numeroase alte exemple.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/crin-antonescu-alexandria-vitanesti-768x1024.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_249e23faca91c5a60060314255802ebf.jpg)
La nivel național, potrivit datelor AEP de la finalul lunii februarie 2025, există 7,86 de milioane de alegători în mediul rural. 43% din electoratul din România provine de la sate. 3,8 milioane de votanți de la sate s-au prezentat la urne la primul tur din 2024, în timp ce din mediul urban au provenit 5,66 de milioane de votanți.
Partide mari, resurse mai mici
Libertatea a încercat să obțină un punct de vedere privind evoluția promovării electorale de la Mircea Roșca, coordonatorul campaniei lui Crin Antonescu, însă acesta nu a răspuns solicitării. În schimb, am conversat succint cu șeful organizației PNL Teleorman, Daniel Constantin.
„Decizia privind panotajul a fost una națională. Tot ce există stradal au fost închiriate de echipa națională, așa cum a fost și la campania lui Nicolae Ciucă. Nu a ținut de organizația județeană”, a precizat, pentru Libertatea, șeful organizației PNL Teleorman. Constantin n-a uitat însă să menționeze concurența: „Din câte am văzut, nu sunt așa de bine reprezentanți nici alți actori politici”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/crin-antonescu-panotaj-stradal-foto-radu-eremia-768x1024.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ccd87a74509411030cc620fc6981b3c8.jpg)
Publicația Snoop.ro arată într-un articol de vineri, 28 martie, că la nivel național ar fi „500 de fețe” ale lui Crin Antonescu, costul acestora atingând aproximativ 440.000 de euro. Grosul finanțării pentru materialele de promovare ar fi asigurat de PSD și PNL.
USR mizează pe 120 de panouri stradale
Nici USR nu a mai investit sume considerabile în panouri de promovare cu Elena Lasconi. 120 de locații pentru panouri a închiriat USR, fiind vorba de promovare electorală în cinci județe, declară Cristian Seidler, coordonatorul campaniei Elenei Lasconi. Două dintre județele vizate de USR sunt Bihor (filială de unde provine și președintele interimar al României) și Mureș (județ unde există o mare fragmentare a votului).
Pe de altă parte, în localități mici din județe precum Giurgiu, Teleorman, Olt sau Ilfov nu sunt deloc bannere cu Elena Lasconi. Potrivit informațiilor Libertatea, coordonatorii USR au ales să nu mai investească în panouri stradale, în condițiile în care notorietatea candidatei este deja foarte mare, la 97%-98%.
AUR a renunțat la panotajul stradal
În campania pentru locale, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a folosit masiv bannere imense, în care diferiți domnitori ai României din perioada medievală erau asociați cu mișcarea politică a lui George Simion. În plus, au inserat în imagini și diferiți candidați ai partidului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c9270b9cbd9aabb95a003599cdc3a3d5.jpg)
În imediata apropiere a scrutinului pentru prezidențialele din toamnă, Simion era arhiprezent imagistic la nivel național.
În primăvara anului 2025, cu o candidatură anunțată pe ultima sută de metri, AUR nu mai mizează pe afișajul stradal în precampanie.
„Erau bani aruncați degeaba”
Inițial, Libertatea l-a contactat pe Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR și unul dintre strategii partidului. Acesta ne-a redirecționat spre unul din oamenii de comunicare ai partidului, deputatul Ștefăniță Avrămescu.
„Nu am mai folosit anul acesta panotaj stradal. Nu mai avea rost. Erau bani aruncați degeaba. Am avut în schimb anul trecut”, a precizat scurt Ștefăniță Avrămescu, care a punctat că anul trecut au folosit atât bannere, cât și afișe puse pe garduri ale simpatizanților formațiunii.
În ceea ce-l privește pe Nicușor Dan, este exclus să fi ajuns cu materialele electorale la sate. 365 de afișe electorale are Nicușor Dan în toată țara, potrivit investigației Snoop menționate anterior.
În cele patru județe inspectate de reporterii Libertatea, Nicușor Dan are doar 24 de afișe, dintre care 17 în Ilfov. În Teleorman, Dan are un singur banner de promovare.
Candidatul independent Victor Ponta a precizat pentru Libertatea că în precampania electorală nu va încerca să folosească panotaj exterior pentru a se promova. „Nu merg la televiziuni, nu fac afișe, nu împart nimic altceva”, susține Ponta.
Finanțare pe bază de performanță
Niciunul dintre partidele angrenate în cursa electorală cu candidat nu mai are resursele de anul trecut. PNL a cerut organizațiilor județene să aloce, în funcție de performanța fiecăreia (primele 23 să dea câte 50.000 de lei, următoarele 22 câte 35.000 de lei), suma totală de 1,92 de milioane de lei (aproximativ 385.000 de euro) pentru precampanie, dar filialele cu greu s-au urnit să miște finanțările.
De altfel, PNL se confruntă cu datorii de ordinul zecilor de milioane de euro. PSD, cel mai mare partid al coaliției de guvernare, are resurse financiare suficiente pentru a aloca fonduri, însă liderii social-democrați așteaptă ca omologii din PNL să arate dispoziția de a contribui în mod egal.
Nici USR nu stă prea bine cu banii. Surse din echipa Lasconi au precizat că partidul a folosit masiv bani în campania prezidențială din 2024, când candidata lor a și reușit să prindă turul al II-lea, fiind în fața lui Marcel Ciolacu, George Simion și Nicolae Ciucă. Așadar, acum sunt mai prudenți, preferând să folosească resursele diminuate în special pentru promovarea online, potrivit informațiilor Libertatea.
Atmosfera la sate: un val puternic antiguvernare
Dincolo de absența materialelor electorale, la sate partidele de la guvernare sunt criticate aspru de tot spectrul social: cetățeni, funcționari din primării sau chiar edili. O mare nemulțumire este legată de faptul că guvernul Ciolacu a amânat creșterea pensiilor de la 1 ianuarie 2025, dar și a ajutoarelor sociale, ceea ce-i determină pe unii oameni să-și ducă votul la oricare candidat în afară de Crin Antonescu, propunerea PSD-PNL-UDMR.
Premierul Ciolacu a devenit un politician greu de digerat, mai ales după luările de poziție privind restructurările din aparatul bugetar, în condițiile în care în administrația publică locală încă sunt discrepanțe majore între unitățile administrative, în privința salarizării. Aceeași funcție poate fi remunerată într-o primărie cu 4.000 de lei, în timp ce în alta cu 8.000 de lei sau 10.000 de lei, în funcție de cum a fost votată grila de salarizare.
Nu în ultimul rând, mai ales în sudul țării există un val de simpatie dinspre primarii PSD și PNL spre Victor Ponta. Mai mulți edili liberali și social-democrați au precizat pentru Libertatea că, în lipsa sprijinului de la centru pentru proiectele dorite, a lipsei resurselor pentru campania și a stării generale, electoratul rural se va îndrepta la vot mai ales către Ponta și George Simion.
Situația din Giurgiu și Teleorman este valabilă și în sud-vest. În presa locală din județul Gorj apar mai multe declarații ale unor primari de comune care susțin că nu mai pot mobiliza lumea la vot pentru a ștampila oamenii de partid, ci vor alege pe cine vor, iar Victor Ponta e văzut drept un candidat redutabil.
Fotografii: Foto Inguam Photos / Gyozo Baghiu, Cosmin Enache
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9c23ad4c52f8793e305c577f100bb7c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb73a1ea3663c008126011fd7f12eb4.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_35fe3b8ec4a5fba630ebf3caeac34470.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3dd25fc1900b4d8fe798cbc1f2e992e4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8ade19b3d3f553fcadc281af11ef8b8c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_6ac90b2c91b54fce5783e9737b44d64a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_a1dbf870ba9ad125c49b60bc1740fb3d.jpg)