„În calitate de premier învestit prin votul USL, care a primit în decembrie 2012 votul de încredere al populaţiei, este de datoria mea să fac încă un apel, înainte de şedinţa PNL, către colegii şi partenerii liberali pentru a salva proiectul politic numit USL, de a continua să guvernăm împreună”, a spus Ponta, moment în care a vocea a început să îi tremure.
Acesta a evocat lupta din opoziţie, moment în care a început să-i tremure vocea.
Lacrimile nu sunt o premieră în politica românească. Precedentul s-a creat în 2004. Atunci, în cadrul unei ample conferinţe de presă a alianţei D.A. (Dreptate şi Adevăr), Theodor Stolojan, în acel moment candidat la prezidenţiale cu un procent destul de mic în sondaje, i-a cedat locul lui Traian Băsescu.
Motivul invocat a fost starea precară de sănătate a lui Stolojan. La finalul anunţului schimbării candidaţilor, Traian Băsescu s-a ridicat de pe scaun şi, în timp ce îl ţinea strâns de braţ pe Stolojan, a izbucnit în plâns.
„Dragă Stolo, îţi mulţumesc că am făcut parte din guvernul tău…” şi-a început atunci discursul viitorul preşedinte Traian Băsescu.