„Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală”, a transmis Ambasada Ucrainei în România.
Potrivit Ambasadei lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil, „ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite”, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale.
În august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.
Ucraina a îndemnat, de asemenea, la „avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă” și și-a exprimat recunoștiința pentru solidaritatea părții române.
Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat miercuri că există semnale că în momentul de faţă Ucraina ar draga canalul Bîstroe, activitate cu impact asupra mediului.
De asemenea, Ministerul Mediului a anunţat că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, care să pună în pericol biodiversitatea.
Canalul Bâstroe, motiv de dispută între România și Ucraina Canalul Bâstroe face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, iar construcția sa a început în 2004.
România a cerut în trecut Ucrainei să oprească proiectul, pentru că cei 10 kilometri care leagă Dunărea de Marea Neagră trec prin mijlocul Deltei Dunării și încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!