„Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare”, a spus Vasile Bănescu, în comunicatul citat.

Potrivit acestuia, soluționarea acestei probleme, care nu este una de natură dogmatică, ci una de unitate interbisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox.

Vasile Bănescu menţionează că aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.

„Așa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedonia). Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)? Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană”, precizează Vasile Bănescu.

Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuși (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului.

Vasile Bănescu:

Vasile Bănescu aminteşte criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paștilor:

  • Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)
  • Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie)
  • Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia.

„Lumina sfântă nu ar mai veni”, a spus arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, care a comentat propunerea ca Paștele Ortodox să fie celebrat la aceeași dată cu cel catolic și protestant.

În schimb, mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, susține că ar fi minunat dacă Biserica Ortodoxă Română (BOR) ar trece pe stil nou și cu sărbătorile pascale și s-ar sărbători Paștile în comuniune cu țările din Vest, după calendarul gregorian.

 
 

Urmărește-ne pe Google News