Într-o scrisoare distribuită miercuri de ministrul ungar pentru afaceri europene pe X, ministrul afacerilor interne al Ungariei, Sándor Pintér, susține că schema cardului național, programul Budapestei de imigraţie, care a fost recent extinsă la ruși și belaruși, ar fi emisă „în conformitate cu cadrul UE relevant și cu luarea în considerare corespunzătoare a riscurilor de securitate implicate”.

„Ungaria continuă să pună un mare accent pe protecția securității sale naționale și a securității spațiului Schengen în ansamblu”, a mai scris Pintér.

Sistemul de imigrație al Ungariei bazat pe cardul național, deschis în prezent Rusiei și Belarusului, precum și Ucrainei și mai multor țări din Balcanii de Vest, permite „lucrătorilor invitați” să rămână în țară timp de doi ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă trei ani, și poate deschide calea către rezidența permanentă, notează sursa citată.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, i-a scris omologului său maghiar la 1 august, exprimându-și îngrijorarea cu privire la faptul că recentele modificări ale sistemului ar putea oferi „potențialilor spioni și sabotori ruși un acces facil la UE”, punând în pericol securitatea zonei Schengen, de liberă circulaţie.

„Dacă sistemul lor de acces facil reprezintă un risc, vom acționa”, a avertizat Johansson în scrisoarea sa.

Blocul comunitar se teme că includerea rușilor și a belarușilor în acest sistem ar putea duce la o „eludare de facto” a măsurilor pe care le-a pus în aplicare pentru a se proteja de amenințările la adresa securității ruse de când Moscova și-a lansat invazia totală a Ucrainei în 2022.

Aceste măsuri includ suspendarea unui acord de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia, închiderea spațiului aerian pentru zborurile operate de Rusia și restricții stricte privind călătoriile terestre în țările UE limitrofe.

Cu toate acestea, guvernul ungar afirmă că solicitanții vor fi supuși aceluiași proces riguros de verificare ca și în cazul altor permise, subliniind că Comisia nu și-a exprimat niciodată îngrijorarea cu privire la procesele pe care le are în prezent în vigoare.

Acesta adaugă că Ungaria este responsabilă doar pentru o „fracțiune” din permisele de ședere eliberate în prezent cetățenilor ruși și belaruși din cele 27 de state membre ale UE.

Budapesta a depăşit termenul dat de CE

Comisarul Johansson a dat guvernului maghiar termen până la 19 august pentru a răspunde la scrisoarea sa, termen care a fost depășit cu două zile. Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat marți (20 august) că „a luat legătura cu autoritățile ungare” și așteaptă răspunsul acestora.

„Este foarte important să nu tragem încă nicio concluzie, deoarece este încă prea devreme pentru a determina ce (…) implicații are acest sistem în ceea ce privește legislația UE”, a explicat purtătorul de cuvânt.

„În ceea ce privește acquis-ul nostru și normele Schengen, Ungaria este legată în orice moment de normele Schengen, iar acest lucru înseamnă că trebuie să existe verificări foarte amănunțite, nu numai dacă sunteți în posesia unei vize sau a unui permis de ședere valabil, dar trebuie să aveți controale de securitate care sunt amănunțite în vigoare”, a mai spus acesta.

Se așteaptă acum ca executivul să evalueze răspunsurile furnizate de Budapesta la o serie de întrebări adresate de Johansson. Aceasta a precizat că blocul comunitar este dispus să acționeze în cazul în care sistemul de carduri naționale prezintă un risc de securitate.

Deși fiecare țară din UE este liberă să își elaboreze propria politică în materie de vize, Comisia ar putea interveni dacă ar constata că deciziile unei țări încalcă normele minime comune impuse de Bruxelles.

Opt țări nordice și baltice – Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia – au intervenit, de asemenea, în această problemă printr-o scrisoare adresată lui Johansson la 15 august, în care își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acest sistem și îndeamnă Comisia să răspundă.

Urmărește-ne pe Google News