Premierul Bulgariei, acuzat că a cedat în fața Serbiei și a Rusiei: presiuni pentru schimbarea votului asupra rezoluției privind genocidul de la Srebrenița

În pofida opoziției puternice din partea Serbiei și a Rusiei, ONU a aprobat rezoluția care desemnează 11 iulie drept „Ziua internațională de reflecție și comemorare a genocidului din 1995 de la Srebrenița”.

Serbia nu recunoaște acest masacru comis în iulie 1995 și soldat cu moartea a 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci. De altfel, președintele sârb Aleksandr Vucici a catalogat rezoluția drept „foarte politizată”.

Conform RFE/RL, corespondența dintre premierul interimar Glavcev, aflat în post din 9 aprilie, și ambasadoarea Bulgariei la ONU, Lacezara Stoeva, sugerează că diplomata a primit instrucțiuni, cu câteva ore înainte de votul din 23 mai, să se abțină în privința rezoluției.

Abținerea de la vot ar fi reprezentat o abatere bruscă de la politica de până acum a Bulgariei pe subiect, la care Lacezara Stoeva a fost chiar coautoare, notează RFE/RL.

În cele din urmă, reprezentanta Bulgariei la ONU a votat pentru, la fel ca alte 83 de țări, în timp ce 19 țări s-au împotrivit și 68 s-au abținut.

Presiunile exercitate asupra Lacezarei Stoeva înainte de vot au fost dezvăluite miercuri de Biroul de Raportare și Date de Investigații (BIRD), care este condus de un ONG francez fondat de un jurnalist de investigație din Bulgaria. Potrivit BIRD, Stoeva a primit un e-mail din partea lui Glavcev prin care era instruită să se abțină din cauza „situației tensionate” din jurul rezoluției.

Recomandări

Procesul de 9 miliarde de euro dintre foști angajați ai Petrom și Guvernul României, care ar putea secătui bugetul țării

Stoeva a trimis un răspuns întins pe patru pagini în care-i explică premierului interimar Glavcev că o astfel de mișcare ar fi un „act extrem, care ar putea fi explicat doar prin presiunea externă și ar aduce prejudicii grave imaginii Bulgariei în cadrul comunității internaționale”.

Ea mai spune că o astfel de acțiune este „contrară valorilor euroatlantice pe care le susținem” și sugerează că „singura concluzie posibilă” ar fi că Rusia și/sau Serbia au făcut presiuni asupra Bulgariei.

Dimitar Glavcev, care acum se prezintă independent după ce a făcut parte din partidul conservator GERB al fostului premier Boiko Borisov, a devenit prim-ministru interimar pentru perioada premergătoare scrutinului din 9 iunie.

Joi, guvernul bulgar a emis o declarație în care susține că documentele scurse în presă sunt „doar o parte a procesului de luare a deciziilor și nu reprezintă întregul acestuia”. Guvernul bulgar recunoaște totodată că e-mailul transmis reprezentantei la ONU este autentic, dar subliniază că „nu conține instrucțiunile finale”. La final, Guvernul bulgar cataloghează această scurgere de informații drept „un element al unui atac hibrid” în contextul campaniei electorale pentru alegerile din 9 iunie și spune că „dăunează intereselor Bulgariei”.

Recomandări

Ce poate face Iohannis pentru România

Potrivit BIRD, Dimitar Glavcev a fost influențat de o conversație între Aleksandar Vucici și Boiko Borisov. Ori, după vot, Vucici a recunoscut că se aștepta la „o surpriză din partea Bulgariei”.

Cu o zi înainte de vot, site-ul de știri Dnevnik a dezvăluit că Serbia a folosit canale neoficiale pentru a determina o schimbare de poziție a Bulgariei.

Rezoluția nu face nicio mențiune despre sârbii bosniaci care au comis masacrul după ce forțele de menținere a păcii ale ONU au abandonat regiunea, considerând-o o „zonă sigură” după un conflict sângeros soldat cu epurare pe criterii etnice, precizează RFE/RL.

Vucici spune că ceea ce s-a întâmplat la Srebrenița este „o tragedie”, dar afirmă că s-au pierdut vieți de ambele părți și respinge caracterizarea crimelor ca pe un genocid, poziție împărtășită și de Rusia.

Camera de Apel a Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (ICTY) și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) au numit crimele în masă de la Srebrenița drept genocid.

Urmărește-ne pe Google News