„La discuţia pe care am avut-o cu domnul preşedinte, cu fiecare ministru în parte, s-au discutat mai multe subiecte, a fost şi acesta. Şi atunci am fost destul de clari în ceea ce priveşte posibilitatea de renegociere. E adevărat, domnul ministru (n.red. – ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi) a prezentat şi atunci şi a discutat şi cu mine că acest procent de 9,4% nu ar fi suficient, suntem cu toţii de acord cu el, dar am stabilit să se demareze procesul de reformă a pensiilor, în general” a spus Nicolae Ciucă, înaintea şedinţei conducerii PNL, potrivit news.ro.
Întrebat dacă preşedintele Klaus Iohannis şi-a dat acordul pe renegocierea PNRR, Ciucă a răspuns: „Nu s-a pus problema de acord sau aprobarea acestui subiect, a fost doar un subiect de discuţie”.
Totodată, șeful Guvernului a precizat că nu a avut loc o întâlnire cu Klaus Iohannis în ultimele zile.
Despre o posibilă o majorare a pensiilor din toamnă, Nicolae Ciucă a spus că „nu a fost un astfel de subiect în analiză şi nu aş vrea să creăm niciun fel de subiect prin care să inducem o idee cât se poate de puţin realizabilă în perioada imediat următoare”.
Contre PSD – Guvern pe tema PNRR
Una dintre temele de discuții din interiorul coaliției PSD-PNL-UDMR în acest început de an este plafonul cheltuielilor cu pensiile introdus în PNRR-ul adoptat anul trecut de Comisia Europeană. Mai precis, alocarea a 9,4% din Produsul Intern Brut, procent considerat mic de PSD.
În acest context, pe 25 ianuarie, Marius Budăi a declarat că în coaliția PSD-PNL-UDMR se va discuta renegocierea PNRR cu Comisia Europeană. Este vorba despre cheltuielile din PIB cu pensiile, care în acest moment nu trebuie să depăşească 9,4%.
El a susținut că premierul Nicolae Ciucă a fost de acord cu renegocierea PNRR la Comisia Europeană.
Guvernul: Exclus să demarăm orice demers de renegociere a PNRR, până în 2023
În replică, pe 30 ianuarie, Guvernul a spus că PNRR nu poate fi renegociat decât anul viitor. „Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens”, a transmis Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Executivului.
În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, a precizat pe 25 ianuarie că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a transmis că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.