Partidul liberal al premierului Mark Rutte a câștigat convingător alegerile parlamentare din Olanda, obținând astfel prima șansă de a conduce a patra coaliție guvernamentală consecutivă, scrie BBC.
Liberalii lui Rutte (PVV) au câștigat 35 de fotolii parlamentare din totalul de 150. Un alt partid liberal de centru-stânga, D66, a fost unul dintre câștigătorii scrutinului, obținând 24 de fotolii parlamentare și posibilitatea de a avea un cuvânt puternic de spus în formarea guvernului și în viitoarea politică a țării.
Partidul pentru Libertate (PVV) al deputatului antiislam Geert Wilders a câștigat 17 mandate, un scor important, chiar dacă sub așteptările liderului. Principalele partide olandeze au exclus deja posibilitatea formării unei coaliţii cu gruparea lui Wilders.
Un alt partid de extremă-dreaptă, Forumul pentru Democrație, a obținut 8 mandate în Parlament. Gruparea populistă era creditată cu aproape 30 de mandate, potrivit sondajelor de opinie din 2019, dar un scandal de antisemitism care l-a vizat inclusiv pe liderul Thierry Baudet a dus la erodarea susținerii și la ruperea partidului.
Alte partide de stânga, inclusiv Apelul Creştin-Democrat (CDA) al ministrului de finanţe Wopke Hoekstra, aflat în actuala coaliție de guvernare, au obținut rezultate sub așteptări.
Alegeri întinse pe trei zile, cu o prezență semnificativă
Alegerile legislative au fost organizate pe o perioadă de trei zile, o adaptare determinată de pandemia de COVID-19.
Urnele au fost amplasate în locuri mai puţin obişnuite, cum ar fi Muzeul Van Gogh din Amsterdam, hoteluri, gări, biserici şi centre de testare, unde uneori s-a putut vota pe bicicletă sau în maşină.
Rezultat: o prezență la urne de 82,6%.
Cifra poate fi una impresionantă, ținând cont de temerile privind pandemia, dar olandezii sunt cunoscuți pentru conștiinciozitatea cu care se prezintă la urne.
La alegerile din 2017, prezența a fost de 81,9%, în 2012 – 74,6%, iar în 2010 – 75,3%.
O coaliție dificilă
Scrutinul a fost considerat un test al gestionării epidemiei de către actualul guvern.
Peste 16.000 de persoane au murit din cauza COVID, iar restricțiile au fost primite cu nemulțumire de un mic segment al populației, care a ieșit în câteva seri la o serie de proteste violente.
Dar alegătorii nu au fost atenți doar la felul în care guvernul a coordonat răspunsul la pandemie, ci și la chestiunile locale.
Criticii lui Rutte, spre exemplu, au atacat reducerile repetate de fonduri alocate serviciilor de sănătate, poliției și altor servicii esențiale, scrie New York Times.
Guvernul era, de altfel, unul interimar. Executivul își prezentase demisia în ianuarie, după un scandal în care zeci de mii de familii au fost acuzate în mod greșit de fraudă la încasarea alocațiilor între 2013 și 2019 și au fost forțate să ramburseze statului banii pe mai mulți ani.
Rutte a salutat votul cetățenilor și a observat că alegătorii i-au oferit un vot de încredere. „Nu totul a mers bine în ultimii 10 ani”, a admis premierul, care a subliniat însă că acum, principala provocare este reconstruirea economiei după pandemia de COVID.
Scorul foarte bun obținut de D66 a stârnit bucuria liderului grupării, Sigrid Kaag, care a sărit pe o masă, la sediul partidului.
Wat een prachtige avond. Jullie steun aan onze idealen en ideeën is overweldigend. Mijn dank is groot.
Ik feliciteer uiteraard ook de andere winnaars van vanavond. Nu aan de slag, de toekomst wacht niet.
Foto: Martijn Beekman pic.twitter.com/UfXQ3SdYT1
— Sigrid Kaag (@SigridKaag) March 17, 2021
„Ce seară minunată”, a scris ea pe Twitter. „Acum hai la muncă, viitorul nu mai poate aștepta”, a completat liderul partidului.
Kaag, care este un diplomat de carieră și vorbește mai multe limbi, inclusiv arabă, este un suporter al Uniunii Europene și va balansa cel mai probabil atitudinea deseori critică a lui Rutte în cadrul blocului comunitar.
Comentatorii se așteaptă totodată ca partidul ei, D66, să imprime o direcție de stânga mai puternică guvernului, mulțumită numărului mare de mandate câștigate.