VIDEO/ Iohannis, la recepția de Ziua Naţională: „Guvernanții și întreaga clasă politică a României de astăzi trebuie să se ridice la înălțimea responsabilității istorice”

La recepția de anul acesta au venit, în premieră, premierul Viorica Dancilă, împreună cu mai multi miniștri din Cabinetul său: Eugen Teodorovici, Carmen Dan, Ecaterina Andronescu, Bogdan Trif, Cristian Petrescu, Teodor Meleșcanu.

Tot o premieră, ambii șefi de servicii au ajuns la eveniment: șeful SRI Eduard Hellvig și șeful SIE Gabriel Vlase.

Doi foști președinti au venit la Palatul Cotroceni: Traian Băsescu și Emil Constantinescu.

După discurs, președintele a ciocnit un pahar de șampanie cu premierul Dăncilă. Și fostul președinte Traian Băsescu s-a întreţinut mai mult timp cu premierul, înainte de începutul ceremoniei.

Discursul președintelui Klaus Iohannis:

„Înainte de toate, cred că este important să-i amintim pe cei care au făcut posibilă România anului 2018.

Este vorba despre românii care au murit pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989.

Indiferent ce se spune și se va spune despre România, istoria lumii va consemna că poporul nostru a avut numeroase idealuri și că, în parcursul său din ultimii 100 de ani, au existat generații care s-au sacrificat pentru libertatea și demnitatea românilor.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Cei care au făcut posibil evenimentul istoric major din veacul trecut ne-au lăsat un bogat patrimoniu de idealuri, valori și viziune. Dintre toate, cea mai frumoasă moștenire spirituală pe care mi-aș dori să o redescoperim în aceste zile este că Marea Unire a fost, în fapt, o mare și profundă unire a tuturor românilor în jurul unei năzuințe comune, pentru a cărei înfăptuire nici un sacrificiu nu a fost prea mare.

Momentul de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibil fără jertfa soldaților pe câmpurile de luptă, fără înțelepciunea elitelor politice preocupate să transforme în realitate idealul național al românilor din provinciile istorice sau fără contribuțiile Familiei Regale ori ale minorităților naționale. Cu toții ne-au lăsat exemple de curaj, hotărâre și implicare demne de urmat.

În 1918, România s-a bazat și pe susținerea puternică a partenerilor tradiționali, aceiași care ne sunt alături și astăzi.

Principiile wilsoniene au avut un rol fundamental în realizarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri, iar sprijinul oferit de Misiunea Militară Franceză a fost determinant în obținerea victoriilor Armatei Române.

Istoria, așadar, vorbește de la sine. Marile izbânzi ale națiunii sunt posibile dacă suntem uniți, nu dezbinați, dacă avem aspirații înalte, nu ținte personale meschine, dacă ținem aproape națiunile prietene democratice și civilizate, iar nu dacă ne izolăm de ele.

Recomandări

Ce înseamnă moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, pentru Orientul Mijlociu. Netanyahu câștigă politic, dar conflictele în regiune nu se vor încheia | ANALIZĂ

Doamnelor și domnilor,

Centenarul României nu se rezumă doar la rememorarea trecutului, ci este și despre prezent, și despre viitor.

Buna funcționare a statului și stabilirea obiectivelor naționale pe termen lung sunt indisolubil legate de buna înțelegere și asumarea corectă a lecțiilor trecutului. Calea către Marea Unire a fost anevoioasă și plină de provocări, dar înaintașii noștri au reușit pentru că i-a animat un lucru esențial: apartenența la același set de valori și de principii.

Între valorile care au stat la baza înfăptuirii Unirii și cele în care credem cu tărie astăzi există o continuitate de necontestat.

În acest sens, 1 Decembrie devine nu doar o sărbătoare națională, ci și una europeană. Solidaritatea, respectul față de lege, față de drepturile și libertățile cetățenești dau consistență proiectului european și au fost pe deplin însușite de poporul român.

Sunt valorile pentru care țara noastră s-a alăturat Uniunii Europene, din dorința de a ne consolida democrația, recâștigată cu mari sacrificii în Decembrie 1989, într-un spațiu al păcii, prosperității și libertății. Este arcul care leagă peste timp România contemporană de viziunea figurilor politice care au făcut posibil acum un secol idealul național al Marii Uniri.

Recomandări

Marcel Ciolacu și George Simion conduc la prezidențiale și în sondajul CURS. Pe ce locuri sunt Mircea Geoană și Nicolae Ciucă

În pofida unor circumstanțe dramatice, care au marcat parcursul națiunii noastre de-a lungul ultimului veac, am reușit să transpunem în realitate o mare parte dintre obiectivele predecesorilor noștri.

România nu ar fi putut trece peste încercările ultimului secol, dacă nu ar fi fost un stat unitar. Românii nu ar fi putut depăşi tragediile şi greutăţile trecutului recent dacă înfăptuirea Marii Uniri nu ar fi dat sufletelor noastre încrederea în viitor.

Din acești 100 de ani pe care îi aniversăm, doar în jumătate dintre ei națiunea noastră a putut să-și exprime liber capacitatea sa creatoare, să meargă pe calea deschisă la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Dar nu a fost zi și nu a fost ceas în care cei care au primit darul Marii Uniri să înceteze a iubi România.

România a continuat permanent să fie iubită, în cuprinsul hotarelor ei și în afara lor.

România a fost iubită la Mărășești, pe câmpurile însângerate ale celui de-al doilea Război Mondial, în provinciile pe care istoria tulburată a secolului trecut le-a lăsat în afara trupului țării, precum și la Sighet, la Pitești, la Aiud, ca și pe baricadele Revoluției din decembrie 1989.

România este iubită astăzi pentru realizările înaintașilor, pentru ceea ce este acum, după cum este iubită pentru ceea ce încă nu este, dar ne dorim să fie pentru generațiile viitoare.

România este astăzi respectată în Europa și în lume pentru că această iubire de țară s-a manifestat și în operele creatoare ale românilor care și-au adus contribuția la civilizația lumii.

Un capitol distinct din istoria mondială va face, în mod cert, referire la identitatea românească, inseparabil legată de limba română, de pământul strămoșesc, dar mai ales de spiritul care le este specific românilor, oriunde s-ar afla.

Așadar, sunt convins că, în istoria lumii, România va apărea ca o țară care, între 1918 și 2018, a reînviat de nenumărate ori din propria cenușă, iar noi, românii, avem o șansă uriașă pentru următorii 100 de ani: șansa de a dovedi că ducem mai departe visul de libertate și democrație al înaintașilor, că îl apărăm și îl prețuim.

Fiecare dintre noi trebuie să simțim că este o onoare și o mândrie că facem parte din această națiune.

Cu siguranță am fi putut realiza mai multe în ultimii 30 de ani, dar să nu uităm nicio clipă unde suntem astăzi. România este în marea familie a Uniunii Europene, iar ca membru cu drepturi depline al celei mai puternice Alianțe de apărare colectivă din istorie, țara noastră are în NATO cea mai solidă garanție de securitate a sa.

Guvernanții și întreaga clasă politică a României de astăzi trebuie să se ridice însă la înălțimea responsabilității istorice.

Unirea, dobândită cu mari sacrificii acum un secol, ne obligă să acționăm zi de zi pentru ca națiunea să progreseze.

Statul, prin instituțiile sale, are o misiune centrală în acest sens, întrucât trebuie să ofere soluții concrete problemelor cu care societatea se confruntă.

România are în continuare nevoie de îmbunătățirea marilor sisteme publice, de consolidarea democratică și întărirea statului de drept.

Dincolo de prezervarea patriotismului civic și a solidarității, Unirea capătă mai multă substanță printr-o infrastructură modernă, printr-un sistem educațional performant, printr-un sistem sanitar care să ofere servicii de calitate.

De altfel, educația este unul dintre pilonii fundamentali ai dezvoltării societății. România Educată, proiectul pe care îl voi lansa peste doar câteva zile, este, de fapt, România viitorului, o țară bazată pe valori, care pune nevoile cetățeanului în prim-plan.

Educația este singura cale viabilă prin care energia creatoare a națiunii poate să fie canalizată către progres și dezvoltare.

Dragi români,

Au trecut 100 de ani de la Marea Unire și aproape 30 de ani de când ne-am recâștigat libertatea, în decembrie 1989.

Istoria noastră, ca națiune, nu a fost nici pe departe lipsită de obstacole, dar am reușit să devenim o societate matură. Am reușit să devenim o societate cu oameni curajoși, responsabili și tot mai implicați civic, care au puterea să lupte pentru o viață mai bună pentru ei și pentru copiii lor.

Vouă, dragi români, fie că vă aflați în țară sau în afara granițelor, vă spun că națiunea noastră are nevoie de energia și implicarea tuturor celor care împărtășim aceleași valori, a tuturor celor pentru care democrația, libertatea, egalitatea în fața legii fac parte din identitatea lor.

Doar uniți în jurul acestor principii și lăsând în plan secund alte opțiuni care ne despart avem forța de a construi împreună România următorului secol.

Să ne reîntoarcem la esențele fibrei noastre naționale, să ne lăsăm inspirați de puterea și viziunea înaintașilor și să ducem mai departe acest prețios tezaur pe care l-am primit.

Adevăratul patriotism înseamnă să spunem, pe o singură voce: România de mâine este o Românie democrată, europeană, prosperă, este o Românie care își descătușează întregul său potențial, o țară prețuită în lume pentru oamenii săi harnici și onești, respectați pentru tenacitatea și demnitatea cu care își apără valorile și idealurile.

Aceasta să fie moștenirea pe o lăsăm, împreună, generațiilor următoare!

La mulți ani, dragi români!

La mulți ani, România!”

În agenda publică a premierului Viorica Dăncilă a apărut, vineri, participarea la recepția oferită cu prilejul Zilei Naționale a României.

Iniţial, şefa Executivului afirmase că nu ştie dacă va fi prezenţă la aceste eveniment, dar că va merge la Parada militară de Ziua Naţională.

Decizia Vioricăi Dăncilă de a participa la recepţia de la Cotroceni ar putea avea legătură cu apelul la „pace” lansat, săptămâna aceasta, de la tribuna Parlamentului, către preşedintele Klaus Iohannis.

„În această ședință solemnă a Centenarului adresez un mesaj de pace politică și către președintele României, domnul Klaus Iohannis. Așa cum am spus de-a lungul întregului meu mandat, am convingerea că, indiferent de mizele politice sau electorale pe care le avem în față, în calitățile oficiale pe care le avem ca prim-ministru sau ca președinte avem datoria de a coopera de a colabora între noi”, a spus premierul, miercuri, la şedinţa solemnă a Legislativului dedicată Centenarului.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat luni că nu va participa la recepţia de 1 Decembrie organizată de Administraţia Prezidenţială la Palatul Cotroceni. „Eu nu (voi participa – n.r.). (…) Încă nu m-am decis (unde voi merge – n.r.), undeva unde o să fiu invitat. Am foarte multe invitaţii şi o să aleg zilele astea. Sper să fiu într-o stare de sănătate bună”, a spus Dragnea, la finalul BPN al PSD.

Ulterior, de la Cabinetul său de preşedinte al Camerei s-a transmis informaţia că nu va participa nici la parada militară, din motive de sănătate.

Şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat marţi că nu va merge la recepţia de la Palatul Cotroceni dedicată Zilei Naţionale.

„Nu am stabilit programul pentru 1 Decembrie. La recepţie vă spun clar că nu merg”, a precizat Tăriceanu la Senat.

FOTO: HEPTA / MEDIAFAX FOTO

Citeşte şi:

VIDEO/ Inventivitatea comercianţilor nu are limite! Ideea genială găsită de patronul unui magazin de la metrou, după ce Metrorex i-a tăiat curentul

Urmărește-ne pe Google News