Premiul Nobel pentru Economie 2019 a fost acordat economiștilor Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer, pentru munca lor în reducerea sărăciei la nivel mondial

BREAKING NEWS:
The 2019 Sveriges Riksbank Prize in Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel has been awarded to Abhijit Banerjee, Esther Duflo and Michael Kremer “for their experimental approach to alleviating global poverty.”#NobelPrize pic.twitter.com/SuJfPoRe2N

— The Nobel Prize (@NobelPrize) 14 octombrie 2019

Cine sunt cei trei laureați

Abhijit Banerjee, născut în 1961, în Mumbai (India), este profesor de economie la Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA, co-fondator al Abdul Latif Jameel Poverty Action Lab şi membru al Consortium on Financial Systems and Poverty, potrivit descopera.ro.

Născută în 1972, la Paris (Franţa), Esther Duflo este profesoară tot la MIT, fiind cea de a doua femeie laureată cu Nobelul pentru Economie din istoria prestigioaselor premii (a mai fost primit doar de Elinor Ostrom, în 2009).

Michael Kremer, născut în 1964, este profesor la Harvard University şi creator al teoriei privind dezvoltarea economică O-Ring. Inspirată de prăbuşirea navetei spaţiale Challenger din 1986, teoria explică de ce ţările dezvoltate produc bunuri de înaltă calitate şi au companii mai puternice decât statele mai puţin dezvoltate. 

Recomandări

Înregistrare din ședința USR. Momentul în care Elena Lasconi află de la Moșteanu și Fritz că nu va primi finanțare pentru campania electorală

Potrivit Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, laureaţii au abordat „o nouă perspectivă pentru a obține cele mai bune căi de a lupta împotriva sărăciei globale”.

„În ciuda îmbunătățirilor dramatice recente, una dintre cele mai urgente probleme ale umanității este reducerea sărăciei globale, sub toate formele sale. Peste 700 de milioane de oameni încă trăiesc din venituri extrem de mici. În fiecare an, aproximativ cinci milioane de copii sub cinci ani mor de boli care de multe ori ar fi putut fi prevenite sau vindecate cu tratamente ieftine. Jumătate dintre copiii lumii părăsesc încă școala fără abilități de alfabetizare”, a transmis Academia după acordarea Premiului Nobel, potrivit The Guardian.

Laureații din acest an au introdus o nouă abordare pentru a obține răspunsuri fiabile despre cele mai bune modalități de combatere a sărăciei globale. Pe scurt, implică divizarea acestei probleme la întrebări mai mici, mai ușor de gestionat – de exemplu, cele mai eficiente intervenții pentru îmbunătățirea rezultatelor educaționale sau a sănătății copilului. Ei au arătat că aceste întrebări mai mici, mai precise, își găsesc răspunsul cel mai bine prin experimente atent concepute în rândul persoanelor care sunt cele mai afectate, a mai transmis Comisia Nobel.

Recomandări

Tatăl lui Vlad Pascu, primele declarații în fața jurnaliștilor: „Fiul meu trebuie să își ispășească pedeapsa”, dar susține că nu era drogat, ci doar avea „urme de metaboliți”. Mesaj pentru familiile victimelor

La mijlocul anilor 1990, Michael Kremer și colegii săi au demonstrat cât de puternică poate fi această abordare, folosind experimente realizate pe teren pentru a testa o serie de intervenții care ar putea îmbunătăți rezultatele școlare în vestul Keniei.

Abhijit Banerjee și Esther Duflo au efectuat curând studii similare care au vizat alte probleme și în alte țări. Metodele lor de cercetare experimentală domină acum în întregime economia dezvoltării.

Esther Duflo este cea de-a doua femeie câștigătoare a premiului Nobel pentru Economie.

De asemenea, Esther Duflo este și cea mai tânără laureată a premiului Nobel pentru Economie.

„Arătând că este posibil ca o femeie să aibă succes și să fie recunoscută pentru succes, sper să inspire multe, multe alte femei să continue să lucreze și mulți alți bărbați să le ofere respectul pe care îl merită”, a transmis Duflo a câștigat Premiul Nobel pentru Economie 2019.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la lansarea programului lui Antonescu: oboseală, discursuri anoste și glumițe despre „Crin somnorosul” REPORTAJ

„Showing that it is possible for a woman to succeed and be recognised for success I hope is going to inspire many, many other women to continue working and many other men to give them the respect they deserve.”

– Esther Duflo at today’s press conference announcing her prize. pic.twitter.com/vTVBus80Hv

— The Nobel Prize (@NobelPrize) 14 octombrie 2019

Primul Premiul Nobel acordat unei femei a fost câștigat de Elinor Ostrom, în 2009, „pentru analiza sa în privința guvernării și cooperării economice”.

Premiul Nobel pentru Economie a fost înființat în 1969 de Banca Centrală a Suediei, pentru a marca împlinirea a 300 de ani de la înființarea Băncii Suediei, notează The Guardian.

Criticii, inclusiv o parte din „familia Nobel”, au criticat premiul, sugerând că Premiul Nobel pentru Economie nu trebui să fie pe aceeași „treaptă” cu premiile din fizică, medicină, chimie, literatură și premiul pentru pace.

Cu toate acestea, Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel a răsplătit în ultima jumătate de secol munca importantă a celor mai influente figuri ale profesiei, scrie The Guardian.

Laureații premiului pentru științe economice sunt selectați, ca și laureații premiilor pentru fiziologie sau medicină, fizică și chimie, după aceleași criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Științe.

Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat pentru prima oară în 1969 economiștilor Jan Tinbergen și Ragnar Frisch pentru „descoperirea și utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat americanilor William Nordhaus și Paul Romer, „pentru integrarea schimbării climatice în analiza macroeconomică pe termen lung” și „pentru integrarea inovațiilor tehnologice în analiza macroeconomică pe termen lung”.

Pe lista câștigătorilor din ultimii ani sunt și: Richard Thaler, în 2017,
„pentru contribuțiile sale la economia comportamentală”, Oliver Hart și
Bengt R. Holmström, în 2016, „pentru contribuțiile lor la teoria contractelor”, Angus Deaton în 2015, „pentru analiza sa privitoare la consum, sărăcie și bunăstare”.

Predicție pentru Premiul Nobel pentru Economie 2019

Compania Clarivate Analytics a realizat o posibilă listă de candidați pentru premiul de astăzi. Iată care sunt posibilii câștigători ai premiului Nobel:

• W. Brian Arthur, profesor la Santa Fe Institute, pentru cercetările sale care explorează consecințele creșterii efectelor de rețea în sistemele economice.
• Soren Johansen și Katarina Juselius, profesori la Universitatea din Copenhaga, pentru dezvoltarea metodei VAR (Vector AutoRegressive) cointegrat în examinarea datelor pe termen scurt și pe termen lung.
• Ariel Rubinstein, profesor la Universitățile din Tel Aviv și New York, pentru munca sa pe teorii economice și teoria jocurilor. A dezvoltat un model influent de negociere care arată modul în care doi jucători vor negocia pentru a împărți un premiu.

Premiile Nobel 2019. Cine sunt câștigătorii

În perioada 7-14 octombrie, Academia Suedeză anunță laureații celor șase premii pentru științe, literatură, pace și economie. Conforma viziunii lui Alfred Nobel, aceștia sunt persoane sau instituții care au conferit omenirii cel mai mare beneficiu în anul care a trecut.

Premiile Nobel 2019:

• Luni 7 octombrie, ora 12.30 (ora României) – Premiul Nobel pentru Medicină
• Marți 8 octombrie, ora 12:45 – Premiul Nobel pentru Fizică;
• Miercuri, 9 octombrie, ora 12:45 (12.45 ora României) – Premiul Nobel pentru Chimie
• Joi, 10 octombrie, ora 14:00 – Premiul Nobel pentru Literatură
• Vineri, 11 octombrie, ora 12:00 – Premiul Nobel pentru Pace
• Luni 14 octombrie, ora 12:45 – Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel.

Pe lângă distincția de câștigători, laureații Nobel vor primi fiecare o medalie Nobel și un premiu în bani. Anul acesta, premiul este de 9 milioane de corone suedeze (930.000 euro) pentru fiecare categorie și va fi împărțit între câștigători, dacă este un premiu colectiv.

Potrivit statutului Academiei Suedeze, câștigătorii care împart premiul nu pot fi mai mulți de trei, un lucru care a stârnit adesea controverse, deoarece o mare parte din științele moderne colaborează masiv.

Urmărește-ne pe Google News