Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger au desfășurat fiecare experimente fără precedent folosind stările inseparabilității cuantice, adică atunci când două particule se comportă ca o unitate singulară chiar și atunci când sunt separate.

Aceștia au câștigat Premiul Nobel „pentru experimente cu fotoni încâlciţi, stabilirea încălcării inegalităţilor lui Bell şi pionieratul în domeniul ştiinţei informaţiei cuantice”.

Cei trei au câștigat premiul pentru munca la fenomenul descris de Einstein drept „acțiune înfricoșătoare la distanță”.

Folosind experimente inovatoare, Alain Aspect, John Clauser şi Anton Zeilinger au demonstrat potenţialul de a investiga şi controla particulele care se află în stări încurcate sau corelate.

Ceea ce se întâmplă cu o particulă dintr-o pereche încâlcită determină ce se întâmplă cu cealaltă, chiar dacă acestea sunt într-adevăr prea îndepărtate pentru a se afecta reciproc.

Dezvoltarea de instrumente experimentale de către laureaţi a pus bazele unei noi ere a tehnologiei cuantice.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi pentru „pentru contribuţii inovatoare la înţelegerea sistemelor fizice complexe”.

Sezonul Premiilor Nobel 2022 a debutat luni, 3 octombrie, odată cu anunțarea laureatului pentru Fiziologie sau Medicină. În total, 115 Premii Nobel pentru Fizică au fost acordate între 1901 și 2021, iar 47 de Premii Nobel pentru Fizică au fost acordate doar unui singur laureat.

 
 

Urmărește-ne pe Google News