Premiul Nobel pentru Medicină acordat pentru studiile privind adaptarea celulelor la schimbările din nivelurile de oxigen. Cine sunt laureații din 2019

William Kaelin Jr. de la Universitatea Harvard, Sir Peter Ratcliffe de la Universitatea Oxford și Francis Crick de la Institute din Londra și Gregg Semenza de la Universitatea Johns Hopkins sunt cei trei oameni de știință care împart anul acesta Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.

Ei au descoperit cum simt celulele și se adaptează la nivelurile de oxigen.

Potrivit Academiei Suedeze, descoperirile lor „elegante” au dus la crearea unor tratamente pentru anemie și chiar cancer.

Importanța fundamentală a oxigenului a fost înțeleasă de secole, însă modul în care celule se adaptează la schimbările în nivelurile de oxigen a fost necunoscut până acum. Premiul Nobel de anul este acordat pentru munca privind mecanismele moleculare ce arată modul în care celule se adaptează la diferite surse de oxigen. Descoperirea deschide calea pentru dezvoltarea unor noi și promițătoare strategii de combatere a cancerului, anemiei și altor boli.

Comitetul Nobel:

Descoperirea celor trei arată cum nivelurile de oxigen variază în diferite părți ale corpului – în special în timpul exercițiului fizic.

În timpul prezentării descoperirii celor trei se arată că ”Identificarea modului în care celulele se adaptează la nivelurile de oxigen este relevant pentru orice, de la sarcină și bolile de altitudine până la vindecarea cancerului sau a rănilor”.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Nobelul din acest an este un adevărat premiu de fiziologie, spun experții citați de The Guardian. Este vorba de felul în care răspunde corpul la condiții scăzute de oxigen.

Cei trei laureați au descoperit că atunci când organismul este lipsit de oxigen, există o creștere a hormonului eritropoietină (EPO) – aceasta stimulează apoi producția de globule roșii, care transportă oxigen în tot corpul.

Dar cum declanșează acest răspuns o scădere a oxigenului? Laureații din acest an au găsit răspunsul.

Ei au descoperit că atunci când nivelul de oxigen scade, nivelurile unui complex proteic (denumit HIF) crește. În condiții normale de oxigen, HIF se descompun rapid – dar în condiții scăzute de oxigen se acumulează. În mod crucial, acest complex se leagă de segmentele de ADN din apropierea genei pentru EPO.

Săptămâna premiilor Nobel a debutat astăzi cu premiul pentru Medicină. Va continua cu anunțarea premiilor pentru fizică (8 octombrie), chimie (9 octombrie), literatură (10 octombrie), pace (11 octombrie) şi economie (14 octombrie).

În anul 2018, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost câştigat de James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Anul acesta, potrivit previziunilor făcute Inside Science, descoperirile care au cele mai mari șanse la Premiul Nobel pentru Medicină 2019 sunt:

Genele pentru cancerul de sân

Specialiştii au descoperit că între 5 şi 10% din cancerele de sân sunt cauzate de o modificare genetică a unei singure gene. Au fost identificate mai multe astfel de gene, cunoscute ca susceptibile de a produce cancer.

Pimele gene descoperite au fost gena cancerului mamar 1 – BRCA1 – şi gena cancerului mamar 2 – BRCA2. Împreună, mutaţiile acestor gene sunt răspunzătoare de 45% din cazurile de cancer mamar ereditar şi de aproximativ 1,5-3% din totalul cazurilor de cancer mamar.

Echipa lui Mark Skolnick de la Universitatea din Utah a fost prima care care a secvențiat BRCA1.

Vindecarea hepatitei C

Cercetătorii, printre care Charles Rice de la Universitatea Rockefeller și Ralf Bartenschlager de la Universitatea Heidelberg, au descoperit cum să crească virusul în culturile celulare în prima decadă a anilor 2000, deschizând calea pentru dezvoltarea unui nou grup de medicamente antivirale extrem de eficiente.

Unul dintre cele mai cunoscute dintre acestea este Sofosbuvir, cunoscut și sub numele de Sovaldi, care a fost dezvoltat de Michael Sofia, de la Arbutus Biopharma.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Pentru aproximativ 71 de milioane de oameni din întreaga lume care au hepatita C, noile medicamente ar putea fi salvatoare. Dar acestea au fost prea scumpe pentru majoritatea oamenilor.

În 2014, compania farmaceutică Gilead a încheiat acorduri de licență generice pentru a reduce prețurile Sofosbuvir în țările în curs de dezvoltare, însă un curs de tratament de 12 săptămâni costă în jur de 84.000 USD în SUA.

Optogenetica

Este o tehnică biologică care implică utilizarea luminii pentru a controla celulele din țesutul viu, de obicei neuroni, care au fost modificate genetic pentru a exprima canale ionice sensibile la lumină.

Cercetătorii au folosit optogenetica pentru a descoperi rețelele neuronale din spatele multor procese cerebrale, inclusiv foamea, somnul, plăcerea, anxietatea și memoria. De asemenea, au folosit această tehnică pentru a afla despre tulburări neurologice, cum ar fi epilepsia și boala Parkinson, dar și despre tulburări psihologice, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă.

Până în prezent, cele mai multe cercetări optogenetice au fost efectuate pe animale de laborator. Însă tehnica poate fi folosită și la oameni, potențial ca o modalitate de a trata afecțiunile creierului.

Peste 200 de laureaţi ai Premiul Nobel pentru Medicină de-a lungul timpului

Laureaţii Premiului Nobel pentru Medicină în 2017 au fost Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian.

Premiul Nobel pentru Medicină din 2016 a fost acordat japonezului Yoshinori Ohsumi, pentru descoperirea mecanismului autofagiei. 

În 2015, Premiul Nobel pentru Medicină a fost caştigat de William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.

Începând din anul 1901 au fost 214 laureaţi, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină fiind acordat de 108 ori, cu excepţia anilor: 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 and 1942. Conform statutului Fundaţiei Nobel, acest premiu nu este acordat în anul în care nici una dintre lucrările nominalizate şi luate în considerare nu este de natură să aducă beneficii umanităţii.

Cel mai tânăr laureat de până acum a fost medicul canadian Frederick G. Banting considerat, împreună cu fiziologul american Charles Best, ca descoperitor al insulinei. Avea 32 de ani când a primit Nobelul pentru Medicină, în anul 1923.

Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru Medicină a fost Peyton Rous, care avea 87 de ani când i-a fost atribuit premiul pentru descoperirile făcute în domeniul oncovirusurilor, în anul 1996.

Urmărește-ne pe Google News