ComenteazăAstăzi e Mărţişorul, o sărbătoare care vesteşte venirea primăverii. Unii cercetători susţin că Mărţişorul ar fi apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna martie. De aici ar veni şi această dualitate a culorilor mărţişorului, alb-roşu, albul însemnând pace, iar roşul – război. Asta pentru că Marte nu era doar zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi al vegetaţiei.
Un mare cercetător român, poate cel mai mare în domeniul folclorului, Simeon Florea Marian, susţinea că Mărţişorul provine din tradiţia dacă, tracică şi că “în Moldova şi în Bucovina, mărţişorul consta dintr-o monedă de aur sau de argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor. Era credinţa că portul mărţişorului face ca aceştia să aibă noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv îşi cumpărau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă”. Tot Simeon Florea Marian credea că simbolul şnurului realizat din cele două părţi răsucite, una albă şi cealaltă roşie, a fost iniţial folosit de daci înainte ca romanii să-i cucerească. Pe atunci, şnurul era alcătuit din alte două culori: alb şi negru. Culoarea neagră reprezenta lâna neagră dată de Baba Dochia nurorii sale şi simboliza întunericul iernii. Partea albă arăta lumina primăverii.
Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru în alb prin sacrificiul fetei. Din această cauză, partea roşie din mărţişor reprezintă sângele şi jertfa. Mai puţin cunoscut este că marele folclorist şi etnograf român Simeon Florea Marian (1847-1907), membru al Academiei Române, a fost toată viaţa preot în Bucovina.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!