Dezvăluirea are implicații pentru ancheta comisiei speciale condusă de procurorul american Robert Muller privind legăturile echipei lui Donald Trump cu Rusia lui Vladimir Putin. Muller i-ar fi cooptat în echipa sa pe agenții FBI care au lucrat la cazul lui Guccifer.
Portalul vox.com explică faptul că noile date sunt importante din cel puțin două motive: întărește acuzațiile că Rusia a încercat să se amestece în alegerile din SUA și ridică mai multe întrebări despre conexiunile echipei Trump cu Moscova, dat fiind că hackerul Guccifer coresponda cu Roger Stone, consilier al magnatului republican.
Cu cinci luni în urmă, în ianuarie 2017, CIA, NSA și FBI estimatu că spionajul militar rusesc a folosit numele Guccifer 2.0 și DCLeaks.com pentru a sparge serverele democraților, dar nu au spus, cu certitudine, că hackerul Guccifer era spion rus. Iar dovada ar fi fost găsită ceva mai târziu.
Specialiștii americani au căutat insistent amprente digitale lăsate de către Guccifer 2.0, dar urmele duceau mereu undeva în centrul Franței. Au descoperit, ulterior, că hackerul se contecta printr-un serviciu anonim numit VPN (Virtual Private Network). La un moment dat însă, Guccifer a omis să activeze serviciul VPN înainte să se conecteze și așa a ieșit la iveală un IP (Internet Protocol Adress) din Moscova.
Guccifer 2.0 a apărut prima oară în iunie 2016, după ce o firmă privată de securitate cibernetică a făcut legătura între un atac asupra Partidului Democrat american și Rusia. În următoarele 7 luni, hackerul a publicat o serie de materiale pe Twitter și pe blog, pretinzând că este un hacker independent din România. Platforma americană Motherboard a realizat un interviu cu Guccifer 2.0 în care a demonstrat că acesta nu este vorbitor de limba română.
Numele Guccifer 2.0 este un omagiu pentru hackerul român Marcel Lazăr Lehel, care, în 2013, a lansat mai multe atacuri cibernetice împotriva unor celebrități și a unor politicieni.
Marcel Lazăr a fost extrădat temporar în SUA în martie 2016, judecat şi condamnat. Mai apoi a fost adus înapoi în România pentru a executa o pedeapsă de 7 ani la care a fost condamnat pentru spargerea conturilor de e-mail ale lui George Maior şi ale Corinei Creţu.