Reportajul porneşte de la un grafic, care plasează femeile din România pe primul loc ca număr printre bonele, infirmierele şi îngrijitoarele pentru vârstnici care lucrează în Austria.
22.200 de românce, mai exact, lucrează pentru familii sau pentru cămine de bătrâni austriece. Pe locul doi, se află slovacele, 15.000, urmate de croate, 2.800, unguroaice, 2.400, şi austriece, 96.
Publicaţia citată susţine că şi pe piaţa de muncă din România se caută bone, infirmiere şi îngrijitoare, dar salariile sunt de trei ori mai mici decât cele din afară.
„Aşa am avut bani de biciclete!”
Jumătate dintre femeile din satul Bacova lucrează în Austria. Chiar şi învăţătoarea, Renate, merge să îngrijească bătrâni austrieci, în perioada vacanţelor. Renate are 60 de ani şi este, după cum se recomandă, „una dintre bunicile care au grijă de alte bunici”.
Situat între Timişoara şi Lugoj, Bacova are în jur de 1.500 de locuitori. Imediat după Revoluţie, de aici au plecat aproape toţi etnicii germani, 1.300 de oameni. Apoi, treptat, au început să plece şi românii. Unii, definitiv, alţii, temporar, la muncă.
Cristina Simion, tot din Bacova, lasă acasă patru copii, cel mai mare, de 16 ani, cel mai mic, de 1 an, pentru a lucra periodic ca bonă în Linz. Face naveta cu autocarul. Cristina are 37 de ani şi e divorţată. Cât e plecată, copiii sunt în grija mătuşilor.
Femeia vine acasă o dată la câteva săptămâni şi vorbeşte pe Skype zilnic cu copiii. „Aşa am avut bani să le cumpăr biciclete”, le-a mărturisit Cristina ziariştilor austrieci.
Statul austriac le taie din alocaţii
Copiii Cristinei sunt printre cei peste 150.000 de „euro-orfani”, copiii români care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în ţări din Uniunea Europeană.
Kurier notează că 30% dintre cetăţenii români lucrează în afară: „Putem vorbi de un adevărat exod, din cauza căruia statul a pierdut, de-a lungul anilor, peste 50 de miliarde de euro, taxe”.
Reforma alocaţiilor pentru copii, adoptată de Austria, a reprezentat o lovitură pentru părinţii români care lucrează în această ţară, scrie Kurier. Numai copiii care locuiesc în Austria primesc în continuare cei 114 euro pe lună, în timp ce copiii care locuiesc în România primesc doar 56,2 euro. Pentru familia Cristinei, asta înseamnă un minus de peste 200 de euro din venitul lunar.
Bătrânii, în grija ONG-urilor
Şi bătrânii din România au nevoie de îngrijire, notează Kurier, dar nu toţi şi-o pot permite. Cazarea într-un azil costă în jur de 200 de euro pe lună, iar pensia minimă este de 145 de euro. Dintre aşezămintele dedicate îngrijirii vârstnicilor, doar 35% sunt de stat.
Publicaţia citată dă exemplul bătrânei Ana, din Bacova, căreia i-au murit soţul şi fiul, şi care locuieşte singură, trăind din 20 de euro pe lună. Singurii care se ocupă de ea sunt voluntarii de la asociaţia internaţională Caritas.
Societatea românească îmbătrâneşte, precizează Kurier, adăugând că este puţin probabil ca statul român să-şi permită să angajeze pentru bătrâni infirmiere pe care să le plătească la nivel occidental.
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!