ComenteazăÎn ultimii 20 de ani, televiziunea afgană Tolo a devenit cunoscută pentru programele sale îndrăznețe precum „Răzbunătoarea în burka”, o animație pakistaneză cu o supereroină care folosește artele marțiale pentru a-i învinge pe cei care vor să închidă școlile pentru fete.
Milioane de afgani au comutat pe acest canal și pentru a urmări telenovelele turcești, programul de știri de la ora 18.00 sau reality-show-ul „Afghan Star”, o versiune locală pentru American Idol.
De când talibanii au capturat Kabulul, pe 15 august, Tolo include și un program educațional despre morala islamică.
Dacă emisiunile prezentate de femei sau cele care difuzează muzică pop vor supraviețui rămâne de văzut, acest lucru urmând să fie practic un barometru al toleranței talibanilor față de valorile cu care nu sunt de acord.
„Să fiu sincer, sunt surprins că încă suntem în emisie”, admite Saad Mohseni, unul dintre patronii Tolo, un fost bancher cu naționalitate australiană și afgană, care a înființat Moby Group, compania ce deține Tolo, în 2002.
„Știm ce susțin talibanii”, adaugă el.
Talibanii vor presă „liberă”, dar care să „respecte valorile islamice”
Dornici să câștige legitimitate internațională, talibanii au încercat să își schimbe imaginea, prezentându-se drept moderați, oferind amnistii inamicilor și îndemnând femeile să se alăture viitorului guvern.
Ei au promis că vor respecta libertatea presei, sub condiția ca aceasta să respecte „valorile islamice”.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a apărut chiar la un program de știri al Tolo, moderat de o jurnalistă, la doar câteva zile după căderea Kabulului în mâinile insurgenților.
Dar jurnaliștii și avocații pentru drepturile omului spun că există deja semne clare că se pregătește o reprimare dură a libertății presei.
Talibanii l-au vânat pe un jurnalist Deutsche Welle care părăsise deja țara, omorând în schimb un membru al familiei acestuia și rănind un altul, potrivit televiziunii germane.
Mohseni spune că Ziar Khan Yaad, un jurnalist Tolo, și un cameraman au fost bătuți de talibani sub amenințarea armelor, în vreme ce se aflau pe teren la un reportaj, miercuri. Talibanii, spune acesta, au sărit dintr-o mașină și le-au confiscat echipamentele și telefoanele.
De asemenea, talibanii au interzis unor jurnaliste de la postul public să își mai îndeplinească jobul.
Iar moderatoarea Tolo care l-a intervievat pe purtătorul de cuvânt al talibanilor a părăsit între timp țara, alături de alți jurnaliști.
Mulți influenceri de pe rețelele sociale și-au dezactivat între timp conturile de Facebook și Twitter și s-au ascuns.
Khadija Amin, o moderatoare de la televiziunea publică, a declarat într-un interviu că, în ziua în care talibanii au intrat în Kabul, unul dintre militanți i-a luat locul.
Talibanii au avertizat, de asemenea, femeile din țară că ar putea mai sigur pentru ele să rămână în case, până când insurgenții de rând vor fi instruiți, ca să nu le mai maltrateze.
„Ne aflăm într-o situație foarte proastă”, a declarat Amin, spunând că bărbații jurnaliști se tem acum să stea alături de colegele lor sau să vorbească.
„Nu mai există un spațiu pentru noi aici”, a explicat ea.
Nașterea unei culturi media
Tolo a devenit cunoscută după ce intervenția militară a SUA a înlăturat regimul taliban în 2001. A răspuns unei nevoi a cetățenilor pentru știri și divertisment.
Acum, Tolo este cea mai mare și mai populară televiziune, canalele sale fiind urmărite de aproape 60% dintre afganii care se uită la televizor.
În 2003, mulțumită unui grant de 220.000 de dolari de la guvernul SUA, Mohseni a fondat și un post de radio, Arman FM, care difuzează muzică pop afgană și indiană.
Sposorii săi americani au crezut că este „nebun”, își amintește Mohseni. Afganii abia aveau electricitate, cât despre banalele reclame la șampon sau băuturi răcoritoare, care susțin un astfel de post de radio, acestea nici nu își aveau obiectul.
Dar în câteva luni, Arman FM a devenit un succes la nivel național. Muzica difuzată putea fi auzită la boxe, pe străzile din Kabul.
Azi, Moby Group are în jur de 500 de angajați în Afganistan și emite în Asia \Centrală și de Est și în Orientul MIjlociu.
Analiștii care au urmărit evenimentele din Afganistan cred că Tolo a fost foarte importantă în peisajul media din țară.
„Tolo a fost pionierul”, explică Andrew North, un fost jurnalist BBC care a instruit jurnaliști afgani. „Au sosit și au zguduit lucrurile, apoi toată lumea i-a urmat”, a adăugat acesta.
În ianuarie 2016, talibanii au decis să atace acest simbol al libertății presei. Un atac sinucigaș a vizat un autobuz care transporta angajați ai televiziunii, omorând șapte oameni și rănind 15.
Talibanii au acuzat Tolo că „a promovat obsecintatea, cultura străină, nuditatea și lipsa de religie”.
O țară „radical transformată”
Mohseni crede că, de data aceasta, talibanii vor avea greutăți în tentativa de a reprima vocea presei, într-o țară care a fost radical transformată în ultimii 20 de ani.
Afganistanul cucerit de talibani luna aceasta are o cultură media mult mai puternică, cu aproape 170 de posturi radio și zeci de posturi TV doar în Kabul.
Acestea difuzează tot felul de emisiuni, de la documentare la emisiuni de divertisment.
Iar rețelele sociale au oferit și ele un spațiu de manifestare și de dezbatere.
„Presa din Afganistan este una dintre cele mai mari realizări din ultimii 20 de ani”, a observat Mohseni. „Este periculos, trăim într-o zonă toxică, dar am putut să ne exprimăm”, a explicat el.
Patronul Tolo crede că reprimarea libertății presei s-ar putea dovedi dificilă mai ales în condițiile existenței TikTok și a Twitter. În jur de 60% dintre afgani au 25 de ani sau sunt chiar mai tineri și au crescut învățând în clase mixte, alături de fete.
„Talibanii de azi sunt mai moderni. Verifică sau interzic telefoanele mobile și WhatsApp-ul în unele sate. Pot monitoriza telefoanele. Dar țara s-a schimbat, populația este tânără, iar talibanii nu vor vor capabil dintr-o dată să deprogrameze oamenii și să le spună că Pământul este plat, când ei știu că nu este”, spune Mohseni.
Jurnaliștii sunt pesimiști
Deși conținutul Tolo nu a fost cenzurat, o analiză a programului de știri de la ora 18.00 a arătat unele semne de autocenzură.
Reportajele despre viitorul guvern taliban sau portretele liderilor talibani lipsesc.
Tolo nu s-a ferit însă de reportajele care au relatat despre mișcarea de rezistență antitalibană din Panjshir sau despre zecile de mii de afgani disperați să părăsească țara.
Lotfullah Najafizada, director la Tolo News, explică că atunci când Kabulul a căzut a existat o dezbatere internă cu privire la continuarea emisiei. Decizia a fost aceea de a merge mai departe.
„Dacă am fi oprit totul, asta ar fi fost o declarație trimisă talibanilor. Dar noi nu primim ordine de la talibani. Difuzăm ceea ce noi considerăm că sunt știri”, a spus acesta.
Jurnaliștii afgani și apărătorii libertății de exprimare se tem că progresul greu obținut s-ar purtea spulbera rapid.
Samiullah Mahdi, fost manager al Tolo, lector la Universitatea din Kabul, spune că jurnaliștii ca el au petrecut 20 de ani încercând să construiască o industrie media, refuzând ofertele din afara țării.
Acum, el – și alții ca el – părăsesc țara.
„Microfoane și camere împotriva AK-47. E o bătălie complicată”, a explicat el.
Mohseni spune totuși că are un plan alternativ. Dacă televiziunea este închisă la Kabul, ea va emite din Europa sau din altă țară din Orientul Mijlociu.