În mai, pe rafturile magazinelor apăreau tocană de vită fără carne de vită și cârnații cu infuzie de teci de fasole. Alimente „inovatoare”, scrie presa de stat.
Acum, presa de la Moscova vorbește despre „cârnați care nu mai sunt la fel. Nici pisica nu mai vrea să-i mănânce”.
În ultima perioadă, producătorii de alimente s-au plâns de faptul că au costuri mai ridicate, cauzate de lipsa îngrășămintelelor, a piesele de schimb pentru echipamente și linii de procesare sau chiar a ambalajelelor.
Cu toate acestea, prețul cârnaților fierți a crescut cu doar 6%, „asta cu o inflație generală de 17%”.
Ce este procesul shrinkflation
Există trucuri aici ascunse față de consumator, se întreabă publicația moscovită? Răspunsul este afirmativ, recunoaște Dimitri Ianin, președintele Consiliului de administrație al Confederației Societăților de Consumatori.
Ziarul oferă ca exemplu un pachet de unt, care s-a „micșorat” de la 200 de grame la 180 și chiar 160. Dar prețul a rămas același, De asemenea, o sticlă standard de jumătate de litru de bere s-a transformat într-una de 0,45 sau 0,43 litri. Prețul a stat pe loc.
„Acest fenomen se numește shrinkflation”, procesul prin care articolele se micșorează în mărime sau cantitate, sau chiar uneori reformularea sau reducerea calității, în timp ce prețurile lor rămân aceleași sau cresc.
Cum „optimizezi” un produs astfel încât clientul „să nu leșine în fața galantarelor”
„Această metodă este încă destul de civilizată. Desigur, consumatorul este indus în eroare. Dar calitatea produsului rămâne aceeași. A doua opțiune este mai proastă: compoziția este „optimizată”, notează Komsomolskaia Pravda.
Specialistul prezintă principalele șapte moduri de a reduce discret prețul unui produs, astel încât „clientul să nu leșine în fața galantarelor”.
- Carnea de vită sau porc în cârnați este înlocuită cu pui, iar producătorul nu este sincer în ceea ce privește compoziția și folosește prea mulți aditivi chimici pentru a da cârnaților un gust mai familiar.
- Unele fabrici de procesare a cărnii reușesc să producă zece tone de cârnați dintr-o tonă de carne de porc. Folosesc proteine din soia, carne dezosată mecanic și mai multe condimente și potențiatori de aromă.
- Grăsimi vegetale în loc de grăsimi animale. Așa se explică popularitatea uleiului de palmier, care, datorită texturii sale dense, poate înlocui untul din lapte natural.
- Înlocuirea peștilor scumpi cu pești ieftini, ttehnică folosită de producătorii de conserve și semifabricate.
- Făină de calitate inferioară.
- Îndulcitori în loc de zahăr.
- Ulei vegetal mai ieftin și mai prost rafinat.
Forțele guvernului și ale autorităților par concentrate pe război. Controalele au scăzut și ele.
„Vorbim despre o scădere a calității produsului. De exemplu, folosirea grăsimilor și proteinelor mai ieftine este greu de controlat. Și numărul inspecțiilor efectuate de organele de stat a scăzut, iar un control este aproape inexistent. Se poate conta doar pe integritatea măcar a unora dintre producători”, explică specialistul Ianin.
Foto cu caracter ilustrativ