Presa străină, despre frustrarea românilor pe actuala clasă politică. „De la sărăcie la emigrare și corupție”

„Românii au de ce să fie supărați”

Călin Georgescu, un candidat ultranaționalist, prorus, a câștigat 22,94% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Peste două milioane de voturi. Asta în timp ce candidații celor mai mari partide politice din țară, PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. nu au reușit să intre în turul doi.

Jurnaliștii de la Politico spun că există mai multe motive pentru care românii sunt supărați pe politicieni: „de la sărăcie la emigrare și corupție”.

„Românii au de ce să fie supărați. Există multe motive pentru care alegătorii s-au orientat către candidatul de extremă-dreapta Călin Georgescu (..), dar există puține îndoieli că acesta a fost, de asemenea, pe un val de furie față de status quo”, subliniază Politico.

Declin demografic

Milioane de tineri români și nu numai au plecat în străinătate pentru un trai mai bun. De altfel, Călin Georgescu a obținut în diaspora 43,16% din voturi, în timp ce Nicolae Ciucă a primit 4,63%, iar Marcel Ciolacu 2,86%.

Se estimează că 1,5 milioane de români trăiesc în afara granițelor țării. În plus, România pierde constant forță de muncă, fie că vorbim despre medici, ingineri sau muncitori necalificați

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

„Ca urmare a acestui fapt și a ratei scăzute a natalității, populația țării a scăzut cu peste 4 milioane între 1990 și 2023”, arată sursa citată.

O dată la un deceniu, România pierde un milion de locuitori, arată datele INS, iar în ultima perioadă, procesul s-a accelerat. Se nasc din ce în ce mai puțini copii în țara noastră, în timp ce numărul deceselor crește.

Asta în contextul în care o cincime din forța de muncă a României, peste două milioane de oameni, au ales să lucreze în străinătate în ultimii 10 până la 15 ani, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

„Societatea românească a îmbătrânit și a suferit unul dintre cele mai severe exoduri de creiere la nivel global”, a concluzionat raportul Băncii Mondiale.

Cel mai puțini educați europeni

Țara noastră are cel mai mic procent de persoane cu studii superioare, arată un raport Eurostat.

Mai precis, doar 17,4% dintre cei cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani aveau studii superioare. Puțin peste 60% aveau studii medii, iar aproape 22% nu aveau nici măcar studii liceale. 

România are cea mai mică pondere de tineri cu studii universitare din UE și cea mai mare proporție de NEET (15-29 de ani) – tineri neangajați și neînscriși în educație. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Chiar dacă șomajului este sub media UE, piața muncii este stagnantă. O treime din populația activă este inactivă economic, mai ales femeile, persoanele sărace și slab educate, adesea angajate în economia informală, fără protecție socială, mai arată Politico.

„România rămâne în urma omologilor săi din UE în ceea ce priveşte investiţiile în programele educaţionale şi pe piaţa muncii”, arată Politico.

Prețuri mari

România a fost afectată de criza costului vieții, amplificată de pandemie și războiul din Ucraina. Prețurile alimentelor au crescut cu peste 50% față de perioada pre-pandemică, iar facturile la energie au crescut din cauza invaziei Rusiei. Aceste creșteri au făcut ca dietele sănătoase să devină inaccesibile, iar tot mai mulți români nu își permit mese hrănitoare.

Mai precis, 23,3 % dintre români, arată datele Eurostat, față de 9,5% media UE.

Sărăcie

Deși România a înregistrat progrese semnificative de la aderarea la UE, rămâne unul din cei mai săraci membri ai blocului. 

În 2023, o treime dintre români erau expuși riscului de sărăcie, iar venitul mediu al gospodăriilor reprezenta doar o treime din media UE. 

Reformele recente, precum creșterea salariului minim și reforma pensiilor, au contribuit la reducerea sărăciei.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Cu toate acestea, plasa de siguranță socială a țării este mai slabă decât majoritatea țărilor UE, lăsând grupurile vulnerabile – inclusiv romii, șomerii și pensionarii – expuse în mod special la riscul sărăciei”, atrag atenția jurnaliștii Politico.

Capitala versus restul regiunilor

România are regiuni dintre cele mai sărace din UE, dar și o capitală, București, cu o economie în creștere, al cărei PIB pe cap de locuitor a depășit pe cel al Parisului și Stockholmului. 

Totuși, analiza Comisiei Europene din 2023 evidențiază disparități regionale mari, cauzate de probleme precum infrastructura deficitară, capacitatea administrativă slabă și lacunele în educație și competențe, care împiedică reducerea decalajului față de UE.

Sănătatea, pe ultimul loc 

Speranța de viață în România este cu cinci ani sub media UE, mai exact de 77 de ani pentru bebelușii născuți în 2022. 

Asta și pentru că sistemul de sănătate este subfinanțat, investițiile lipsesc.

„Un sistem de sănătate lipsit de finanțare și investițiile insuficiente în îngrijirea preventivă sunt decisive în ratele mai scăzute ale speranței de viață, care condamnă cetățenii țării la o viață mai scurtă și mai puțin sănătoasă”, scrie Politico.

România a cheltuit 858 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, în 2022, în timp ce media din Uniunea Europeană este de 3.600 de euro.

„Spitalele se prăbușesc și sunt pline de corupție, iar accentul pus pe îngrijirea pacienților internați înseamnă că se acordă puțină atenție prevenirii bolilor cronice care implică afecțiunile cardiovasculare și respiratorii, care sunt principala cauză de deces în România”, mai arată sursa citată.

Corupția

România ocupă locul 63 din 180 în Indexul de percepție a corupției din 2023, reflectând corupția guvernamentală gravă și patronajul politic omniprezent. 

Lipsa de transparență și integritate la toate nivelurile administrației publice subminează încrederea cetățenilor. 

Doar 30% dintre români au încredere în guvern, potrivit unui sondaj Eurobarometru, în timp ce 69% își plasează încrederea în armată, indicând o criză profundă de legitimitate a instituțiilor politice.

Urmărește-ne pe Google News