Preşedinta Macedoniei de Nord a evitat să pronunțe noul nume al ţării la depunerea jurământului. Atena şi Bruxelles au criticat gestul

„Jur că voi exercita funcţia de preşedintă a Macedoniei în mod consecvent şi responsabil, că voi respecta Constituţia şi legile şi voi apăra suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Macedoniei”, a spus preşedinta Gordana Siljanovska-Davkova în faţa deputaţilor parlamentului de la Skopje şi a invitaţilor, la ceremonia de învestitură.

În textul oficial, pe care trebuia să îl citească, era însă trecut numele complet, „Macedonia de Nord”.

Decizia noii preşedinte nord-macedonene, care a candidat din partea formaţiunii naţionaliste de dreapta VMRO-DPMNE, a provocat o reacţie virulentă din partea guvernului grec, iar ambasadoarea Greciei la Skopje a părăsit ceremonia în semn de protest.

Potrivit Ministerului grec de Externe, acest gest constituie „o încălcare flagrantă a acordului de la Prespa şi a Constituţiei ţării vecine”, cu referire la acordul prin care guvernul de la Skopje a acceptat în 2018 să adauge numelui Macedonia indicaţia geografică „de Nord”, pentru a o distinge de provincia greacă Macedonia.

„Continuarea progreselor în relaţiile bilaterale cu Macedonia de Nord şi parcursul european al acesteia din urmă depind de aplicarea integrală a acordului de la Prespa şi, mai ales, de folosirea numelui constituţional al ţării vecine”, a adăugat MAE grec.

Acordul de acum 6 ani a pus capăt unei vechi dispute cu Grecia, care s-a opus aderării vecinului său din nord la NATO şi i-a blocat lansarea negocierilor de aderare la UE.

Comisia Europeană a reacţionat și ea, manifestându-şi „regretul” că noua preşedintă a Macedoniei de Nord nu a folosit „numele constituţional al ţării”. Și preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a scris pe X: „pentru ca Macedonia de Nord să continue cu succes drumul său către aderarea la UE, este primordial să continue pe calea reformelor şi respectării depline a acordurilor sale cu caracter obligatoriu, inclusiv a acordului de la Prespa”.