7 comentariiAfirmația a fost făcută într-o declarație de presă comună cu premierul georgian Irakli Garibashvili în capitala georgiană Tbilisi, după cum a relatat agenția de stat azeră Azertac.
Sugestia a fost făcută după ce atât Azerbaidjanul, cât și aliatul său apropiat Turcia au decis să nu participe la discuțiile de pace planificate între Baku și Erevan în marja summitului Comunității Politice Europene, care a avut loc la 5 octombrie la Granada, Spania.
Georgia, care se învecinează atât cu Armenia, cât și cu Azerbaidjanul, fiind a treia fostă republică sovietică din Caucaz, ar putea servi drept mediator între cele două țări, potrivit comunicatului.
În urma unei ofensive militare rapide a Azerbaidjanului lansate pe 19 septembrie, autoritățile din Karabah s-au predat în cadrul unui armistițiu mediat de Rusia.
Ulterior, a fost semnat un decret oficial prin care au fost dizolvate toate instituțiile oficiale ale statului separatist începând cu 1 ianuarie 2024.
În urma victoriei Azerbaidjanului, aproximativ 100.000 de persoane au părăsit Nagorno-Karabah pentru Armenia, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului armean la 29 septembrie.
În conformitate cu dreptul internațional, Nagorno-Karabah este recunoscut ca teritoriu azer, dar a intrat sub controlul de facto al separatiștilor armeni în 1991.
De atunci, preocupările rămân mari în Armenia că Baku ar putea avea planuri asupra teritoriului suveran armean, în special regiunea sudică Syunik, pe care Azerbaidjanul o numește Coridorul Zangezur și pe care Aliyev o numește adesea „Azerbaidjanul de Vest”.
În septembrie 2022, forțele azere au efectuat atacuri de artilerie în masă asupra pozițiilor militare armene și a așezărilor civile de pe teritoriul armean.